Prezentată în memoriile lui Constantin Beldie drept o frumusețe celebră, presupusa amantă a regelui Alfonso al XIII-lea și protectoare a femeilor însărcinate, Mimi Moft rămâne un personaj despre care legenda spune mai mult decât documentele. Mimi Moft, femeia misterioasă din Bucureștiul interbelic. Se spune că a fost amanta regelui Alfonso al XIII-lea.
Se spune despre ea că a fost amanta regelui Alfonso al XIII-lea, dar nimeni nu îi știe biografia. Numele lui Mimi Moft apare mai rar în istoria mondenă a Bucureștiului de început de secol XX decât al Miței Biciclista, dar nu e mai puțin intrigant.
Mimi Moft, femeia misterioasă din Bucureștiul interbelic. Se spune că a fost amanta regelui Alfonso al XIII-lea
Despre Mimi Moft nu s-a păstrat o biografie amplă, verificabilă, iar ceea ce se cunoaște provine, în principal, din memorialistica lui Constantin Beldie, o sursă valoroasă pentru atmosfera epocii, care însă consemnează impresii și zvonuri, nu dosare biografice complete.
Beldie, scriitor și memorialist care a trăit între 1887 și 1954, a inclus-o pe Mimi Moft în galeria femeilor cunoscute ale Bucureștiului interbelic. În memoriile sale, ea apare alături de Lili Gheorghiadis, Lina Magazia, Marie Studenta și Angela Marioțeanu, femei despre care acesta scria că erau „vizibile” în cercurile mondene ale orașului. Pentru Bucureștiul dintre secole, aceste nume aveau valoare: atrăgeau atenția, ascundeau identități și indicau apartenența la o lume situată la granița dintre divertisment, relații de putere și economie urbană.
Mimi Moft, protectoarea femeilor însărcinate
Cel mai des repetat detaliu despre Mimi Moft este faptul că ar fi fost amanta regelui Alfonso al XIII-lea al Spaniei. De asemenea, există zvonuri că Mimi ar fi fost căsătorită cu un diplomat rus și ar fi moștenit de la acesta o avere considerabilă.
Presa care reia pasajul lui Beldie o prezintă ca pe o femeie frumoasă, devenită independentă financiar după moartea soțului, însă nu există date despre identitatea diplomatului, căsătorie sau moștenire. Există, totuși, un element precis în portretul trasat de memorialist. Beldie o numește „ctitoră a dispensarului pentru femei gravide din casele ei din strada Dionisie”.
„Lili Gheorghiadis, cea blondă, azi târându-şi picioarele adipoase ca de elefant, Lina-Magazia, proprietăreasa cuminte, peste drum de liceul Lazăr. Marie Studenta, amanta ministrului Rusiei Pokliewski-Koziel, Mimi Moft, amanta regelui Alfonso al XIII-lea şi ctitoră a dispensarului pentru femei gravide din strada Dionisie”, spune Beldie despre frumusețile Bucureștiului.
Grădina bucureșteană patronată de Mimi Moft
Distracție în Bucureștiul interbelic Sursă foto: www.bucurestiivechisinoi.ro
Înainte ca bordelul să devină o instituție oficial reglementată, și jurnalele de călătorie ale străinilor consemnau un fenomen inedit în Bucureștiul de altădată. Elita capitalei își dădea întâlnire într-o renumită grădină patronată de Mimi Moft, amplasată strategic lângă parcul Cișmigiu, între vechile Grădina cu Cai și Grădina Warenberg.
Locul propunea un contrast fascinant: pe timpul zilei găzduia spectacole urbane, iar la lăsarea serii se transforma într-o discretă casă de toleranță dedicată celor în căutare de aventuri pasagere.
Stabilimentul condus de Mimi Moft, un reper emblematic al vieții nocturne din București
Pentru protipendada epocii, vizita într-un astfel de stabiliment reprezenta o „modă socială”, privită cu o surprinzătoare naturalețe. Boierii respectabili și ofițerii trecuți de prima tinerețe nu ezitau să treacă pragul grădinii chiar însoțiți de propriile soții. În acel climat, ambii parteneri căutau stimularea dorințelor afectate de monotonia căsniciei, transformând stabilimentul condus de Mimi Moft într-un reper emblematic al vieții nocturne din București.
Napoleon, „roșcata școlită prin străinătate”
Din lista femeilor candidate la portofelele pline ale domnilor din Bucureștiului interbelic a făcut parte și Napoleon, o roșcată apetisantă de o frumusețe răpitoare, care avea „clienți” doar din lumea bună.
„Napoleon era o roşcată superbă, şcolită prin străinătate, stilată şi deosebit de elegantă. Avea o fiică pe care o creştea singură. Era foarte căutată, avea „clienţi“ din lumea bună. „Afacerile“ îi mergeau atât de bine încât îşi permitea să-şi cazeze copila, cu tot cu guvernantă, în blocul Carlton, unul dintre cele mai luxoase imobile din Bucureştiul acelor vremuri, cel care s-a prăbuşit la cutremurul din noiembrie 1940”, mai spune Constantin Beldie.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
