Simona Ionescu / Redactor Șef

Oamenii din Neanderthal ar fi murit din cauza unor boli transmise de oamenii din Africa

Oamenii din Neanderthal ar fi murit din cauza unor boli transmise de oamenii din Africa
Este posibil ca bolile și infecțiile transmise de strămoșii oamenilor moderni atunci când s-au mutat din Africa în Europa să fi ajutat la dispariția oamenilor de Neanderthal care dominau anterior continentul.

Oamenii de Neanderthal, care nu ar fi dezvoltat rezistență decât la bolile din mediul lor european, este foarte probabil să fi fost infectați cu o bacterie care provoacă ulcerul gastric, virusul care provoacă herpesul genital, tenia și tuberculoza. Vinovați ar fi cei care au migrat din Africa.

Dispariția bruscă a oamenilor de Neanderthal a rămas oarecum un mister pentru oamenii de știință, dar un nou studiu, condus de cercetători de la Universitatea Stanford și coautorat de cercetători de la UC Berkeley și de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, sugerează că bolile mortale purtate de oamenii care au migrat din Africa ar fi putut fi cele care au dus în cele din urmă la dispariția lor.

Bolile s-ar fi răspândit prin contact sexual între cele două specii

Impactul asupra neanderthalienilor a fost descris ca fiind catastrofal de către oamenii de știință care au stat la baza noii cercetări, care și-au publicat concluziile în American Journal of Physical Anthropology. Bolile și infecțiile la care au fost expuși vânătorii-culegători i-ar fi făcut mai puțin capabili să găsească suficientă hrană și să rămână sănătoși.

Bolile s-ar fi răspândit prin contact sexual între cele două specii. Cercetătorii de la Universitățile Cambridge și Oxford Brookes, care au studiat genomurile agenților patogeni și ADN-ul antic, cred acum că unele boli infecțioase sunt mult mai vechi decât se credea.

Rezervor semnificativ de boli tropicale

„Oamenii care au migrat din Africa ar fi fost un rezervor semnificativ de boli tropicale. Pentru populația de Neanderthal din Eurasia, adaptată la acel mediu geografic al bolilor infecțioase, expunerea la noii agenți patogeni aduși din Africa ar fi putut fi catastrofală”, a declarat dr. Charlotte Houldcroft, de la divizia de antropologie biologică de la Cambridge.

Houldcroft, care studiază, de asemenea, infecțiile moderne la spitalul Great Ormond Street, a mărturisit că rezultatul nu ar fi fost o decimare rapidă a populațiilor indigene, așa cum s-a întâmplat atunci când europenii au ajuns în America în secolul al XV-lea. „Este mai probabil ca mici bande de neanderthalieni să fi avut fiecare propriile dezastre infecțioase, slăbind grupul și înclinând balanța împotriva supraviețuirii”, a spus specialistul.

De ce au murit oamenii de Neanderthal

Bacteria care provoacă ulcerele stomacale ar fi apărut în africă în urmă cu 88.000-116.000 ani

Cercetătorii descriu Helicobacter pylori, o bacterie care cauzează ulcerele stomacale, ca fiind foarte probabil să fi fost transmisă la neanderthalieni. Se estimează că aceasta a infectat pentru prima dată oamenii în Africa, în urmă cu 88.000-116.000 de ani, iar în Europa, în urmă cu 52.000 de ani.

Herpes simplex 2, virusul care provoacă herpesul genital, este un alt candidat probabil. Dovezile din genomul bolii sugerează că aceasta a fost transmisă la oamenii din Africa acum 1,6 milioane de ani de la o altă specie de hominizi, necunoscută în prezent, care, la rândul său, a dobândit-o de la cimpanzei.

Houldcroft și colegul său Simon Underdown de la Oxford Brookes contestă opinia conform căreia răspândirea bolilor infecțioase a explodat odată cu evoluția agriculturii, în urmă cu aproximativ 8.000 de ani, când populațiile umane mai dense și mai așezate au coexistat cu efectivele de animale.

Oamenii au transmis bolile la animale și nu invers

În schimb, ei cred că multe dintre bolile despre care se crede în mod tradițional că au fost contractate de oameni de la animalele din turme erau de fapt prezente în populația umană mult mai devreme și au fost transmise de la aceștia la animale. „Vânătorii-culegători trăiau în grupuri mici de căutare a hranei.

Neanderthalienii trăiau în grupuri între 15 și 30 de membri, de exemplu. Astfel, bolile ar fi izbucnit sporadic, dar nu s-ar fi putut răspândi foarte departe. Odată ce a apărut agricultura, aceste boli au avut condițiile perfecte pentru a exploda, dar ele existau deja”, menționează specialistul.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre