Simona Ionescu / Redactor Șef
Dacă azi avem o anume părere despre persoanele dependente de droguri, nu cu foarte mult timp în urmă, vreun secol și ceva, Sigmund Freud, părintele psihanalizei, priza la greu. Ba chiar le recomanda și altora miraculosul „medicament”. Dacă ar fi trăit azi, în România, ajungea direct la pușcărie.
După cum știți, potrivit art.2 din Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, deținerea ori alte operațiuni privind circulatia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Daca faptele au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi”.
Cu alte cuvinte celebrul medic neuropsihiatru austriac de etnie evreiască, fondator al școlii psihologice de psihanaliză, ar fi riscat unul sau două decenii după gratii. Însă în vremea maturității sale, cocaina nu era considerată deloc periculoasă. Ba chiar era la modă și toată lumea bună îi lăuda potențialul.
Sigmund Freud a trăit între anii 1856 – 1939. Povestea fascinației lui Freud pentru cocaină nu este necunoscută, chiar dacă nu este adusă în discuție prea des. Conform unui articol din New York Times, la începutul carierei sale, Freud a devenit intrigat de proprietățile cocainei. Observând efectele pe care le avea asupra consumatorilor, a îndemnat utilizarea acesteia pentru tratarea a numeroase afecțiuni psihologice și nervoase.
El însuși un consumator fervent de cocaină, nu considera că dă dependență sau că ar avea efecte secundare grave. Cu alte cuvinte se comporta exact ca orice dependent de azi. Pentru a vă satisface curiozitate, întrebați un om care consumă droguri, fie ele ușoare sau de mare risc, și veți vedea că, invariabil, răspunsul este ceva de genul „ e OK, mă pot lăsa oricând”.
Sigmund Freud aflase despre cocaină în 1884, la vârsta de 28 de ani, dintr-un articol publicat într-un jurnal medical german, în care un medic al armatei din țara vecină Austriei relata observațiile sale despre cum consumul de cocaină le creștea energia soldaților germani în timpul manevrelor de toamnă din Bavaria.
Freud a încercat „medicamentul” și a devenit instantaneu entuziasmat de efectele sale. L-a numit „magic”. Din propria sa experiență, Freud a scris că „medicamentul” a dus la „euforie și euforie de durată… Percepi o creștere a autocontrolului și ai mai multă vitalitate și capacitate de muncă…”
Văzând că se simte așa de bine după o priză de cocaină, Sigmund Freud a început să ia doze mici de medicament în mod regulat. Motiva că o face „împotriva depresiei și împotriva indigestiei”. Dar nu s-a oprit aici, ci a recomandat cocaina prietenilor și colegilor săi și membrilor familiei sale. De asemenea există scrisori către logodnica sa, Martha Bernays, în care laudă efectele euforice ale cocainei.
Conform Preventis.ro, termenul „cocaină” se referă la drogul sub formă de pudră sau cristale. Pudra e de obicei amestecată fie cu alte substanțe inerte cum ar fi amidonul din porumb, pudra de talc, zahărul pudră, fie cu alte droguri active cum ar fi procaina (anestezic local) sau amfetamina. De regulă, într-o doză de cocaină doar 50 – 60% este substanța pură. Efectele și toxicitatea drogului sunt date de acest conținut adiacent.
Cocaina a început să fie extrasă din frunzele plantei coca la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind, inițial, folosită în scopuri farmaceutice. Cel mai adesea se prizează (se trage pe nas). Astfel, cocaina e rapid absorbită prin mucoasa nazală, generând efecte intense şi îndelungate (15 – 30 minute). Uneori ea poate fi mestecată sau injectată.
Acest tip de administrare crește riscul de supradoză. Mai există și cocaină care se fumează, așa-numitele freebase şi crack, drogul preferat de fiul cel mare al președintelui american Joe Biden. Ajunsă în plămâni, cocaina fumată se absoarbe repede în sânge, are efecte imediate, însă acestea durează mai puțin decât în cazul prizării (5 – 10 minute).
Oamenii de știință au declarat cocaina unul dintre cele mai periculoase droguri cunoscute. Ei au stabilit că, odată ce o persoană începe să consume cocaină, „efectele fizice și psihice sunt atât de puternice încât revenirea la normalitate este aproape imposibilă. Din punct de vedere biologic acest drog stimulează receptori cheie ai creierului și creează o stare de euforie în urma căreia se instalează foarte rapid toleranța.
Numai dozele mai mari și mai frecvente ajung să producă același efect simțit în cadrul experienței anterioare de consum. După încetarea efectului consumatorul rămâne într-o stare de anxietate, depresie şi irascibilitate care, adesea îl încurajează să mai ia o doză. Din acest motiv prizarea cocainei poate duce foarte uşor la dependenţă”, mai arată sursa citată.
Sursa foto: Instagram, Pinterest
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
