Simona Ionescu / Redactor Șef
Când familia regală britanică a primit diamantul Cullinan I în 1907, care cântărea 3.106,75 carate, l-au tăiat în mai multe pietre și au plasat strategic cea mai mare dintre ele, botezată Diamantul Steaua Africii, în sceptrul regal.
Steaua Africii, cea mai importantă dintre bijuteriile coroanei britanice expuse în Turnul Londrei, este vizitată anual de milioane de persoane și are o poveste fascinantă.
Diamantul Star of Africa, ce cântărește 530 de carate, o piatră prețioasă fără cusur și incoloră a fost tăiată cu măiestrie pentru a-i maximiza strălucirea și a fost așezată în sceptrul suveranului Marii Britanii, unde se află și astăzi.
Tradiția britanică de a deține un sceptru din aur și pietre prețioase a început odată cu încoronarea lui Carol al II-lea în 1611. Sceptrul cu diamante subliniază puterea „dată de Dumnezeu” a monarhiei și reprezintă coroana, care deține bogății și putere nemăsurate.
Urmând pașii tatălui său, regina Elisabeta a ținut sceptrul regal cu diamante la încoronarea sa din 1953.
Șaptezeci de ani mai târziu, fiul ei, regele Charles, a purtat același sceptru de aur împodobit cu diamantul Steaua Africii în timpul încoronării sale din 2023. Iar dacă tradiția va continua, obiectul neprețuit va ajunge într-o zi la prințul William și, în cele din urmă, la prințul George.
Fiind cel mai important diamant din bijuteriile coroanei britanice, diamantul Star of Africa depășește cu mult dimensiunea celebrului Koh-I-Noor, care, în comparație, are doar 105,6 carate și se află în coroana reginei mamă.
Star of Africa este al doilea diamant tăiat ca mărime din lume, fiind depășit doar de Golden Jubilee, un diamant maro de 545 de carate descoperit în 1985.
Când diamantul Cullinan original a fost descoperit în mina Premier din Pretoria în 1905, era atât de mare încât inspectorul Thomas Wells a crezut inițial că are în față doar o bucată de sticlă.
Dar o inspecție mai atentă a arătat că este vorba despre un diamant incolor, cel mai mare descoperit vreodată. A fost numit după proprietarul minei, Sir Thomas Cullinan, care a descoperit zăcământul minier în 1902.
La fel ca multe dintre marile comori descoperite pe continentul african în timpul dominației coloniale, diamantul a fost cumpărat de guvernul Transvaal și oferit regelui Edward al VII-lea.
Se spune că, pentru a duce în siguranță în Anglia acest diamant atât de mediatizat, agenții au răspândit zvonuri false că acesta era transportat cu vaporul. Această stratagemă a distras atenția potențialilor hoți, iar diamantul a fost ambalat într-o cutie simplă și trimis prin poștă fără niciun fel de măsură de securitate.
Odată ce piatra a ajuns în siguranță, regele Edward al VII-lea l-a numit pe Joseph Asscher din Amsterdam să o taie. Cu un deceniu mai devreme, Asscher câștigase faimă pentru tăierea celebrului diamant brut Excelsior de 971 de carate, dar Cullinan nu a fost la fel de ușor.
După ce a studiat diamantul timp de șase luni, când a încercat să taie piatra, lama de oțel a cuțitului s-a rupt în două și nici măcar nu a zgâriat diamantul. Din fericire, a reușit la a doua încercare.
Din singularul Cullinan, Asscher a tăiat nouă diamante mari, fără cusur, toate făcând parte din bijuteriile coroanei.
A doua cea mai mare piatră, Cullinan II, un diamant de 317 carate, se află în coroana imperială. Asscher a tăiat, de asemenea, 96 de diamante rotunde mai mici, fără cusur, dintre care majoritatea i-au fost dăruite lui Asscher ca plată pentru serviciile sale.
În 1910, după moartea regelui Edward al VII-lea, regele George a fost cel care a redesemnat sceptrul regal cu diamantul Star of Africa ca piesă centrală, înconjurat de o cutie smălțuită în formă de inimă și diamante, rubine, smaralde și un ametist mare.
Nu știa atunci că nepoata sa, regina Elisabeta, va deține într-o zi sceptrul cu diamantul neprețuit și va deveni monarhul cu cea mai lungă domnie din istoria țării sale.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
