Povestea lui Venus de la Piatra Neamț. „Sora” celebrei statui din Willendorf  e unică în lume

Cea mai importantă statuetă paleolitică din România și din sud-estul Europei poate fi admirată la Piatra Neamț. Realizată din gresie, „Venus din Piatra Neamț”, după cum a fost ea botezată imediat, măsoară 10 cm. Nu are fizionomie, ci un fel de „coafură” peste față. I s-a spus „față de extraterestru”, și se vede cu ușurință în imagini de ce. Dar și alte „Venus” arată la fel, cu o coafură sau o „cască” cu model peste chip.

Statuia a fost descoperită la Piatra Neamț, pe 21 iunie 2019. Cercetătorii Marin Cârciumaru, Elena Cristina Nițu și echipa lor lucrau într-o zonă arheologică, lângă oraș. Aceasta a fost grav afectată de inundațiile din a doua decadă a lunii iunie. În timpul unei inundații, arheologii s-au gândit că aceasta poate fi de ajutor pentru munca lor, așa că au continuat investigațiile pe teren.

Povestea lui Venus de la Piatra Neamț

Primul care a remarcat statueta, în noroi, și a pus mâna pe ea a fost un elev de 19 ani, Andrei Șmeu. Băiatul, pe atunci elev la Colegiul Național „Petru Rareș” din Piatra Neamț, îi ajuta pe arheologi, în timpul său liber, fiind pasionat de arheologie. „Am găsit o statuetă! Seamănă cu cea de la Willendorf! Are coafură!”, a strigat Andrei imediat ce a pus mâna pe artefactul scos la iveală de o dislocare de pământ în urma inundațiilor.

Vârsta statuetei a fost stabilită în America

Povestea lui Venus de la Piatra Neamț e interesantă. Cercetătorii care au descoperit statuia au relatat pentru B1.ro cât de valoroasă este aceasta. „Ea are o valoare simbolică certă, cele care sunt redate sub forma aceasta opulentă, adică sânii foarte dezvoltați, fesele, și mai ales faptul că nu există detalii la cap, deci numai acele părți anatomice ale corpului care sunt legate de fertilitate, ne duce cu gândul că ele erau un simbol al fertilității, al mamei protectoare a clanului respectiv.

Există statuete zvelte care nu au nici o legătură cu această idee și până la urmă ultimele ipoteze duc spre ideea că sculptorul din perioada respectivă sculpta modelul pe care îl avea în față, mai zvelt mai puțin zvelt”, spune profesorul.

Vechimea statuetei de la Piatra Neamț a fost stabilită ca fiind de 17.200 de ani, în urma unor analize realizate la cel mai bun laborator din lume, la Beta Analitica, în SUA. Aceeași vârstă a fost stabilită și de un laborator complex de la Măgurele. Statueta a fost datată cu Carbon 14. Statueta, care face parte din Tezaurul României, poate fi văzută acum la Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic din Târgoviște.

Unde se află „sora” celebră a lui „Venus din Piatra Neamț”

În Europa, au fost descoperite, de-a lungul timpului, multe astfel de statuete. Ele au fost denumite, generic, „Venus”. Pe lângă nume, e adăugată localitatea din care provin. Astfel cea descoperită la noi e „Venus din Piatra Neamț”. „Sora” ei cu cea mai mare notorietate e austriacă – „Venus din Willendorf”.

Aceasta se găsește acum la Viena. „Venus din Willendorf”, numită după locul în care a fost găsită, este realizată din calcar oolitic.  E colorată cu ocru roșu și măsoară 11 cm înălțime. Cercetătorii au stabilit că are o vârstă de 26.000 de ani. A fost descoperită în anul 1908, în timpul escavărilor conduse de arheologii Josef Szombathy, Hugo Obermaier și Josef Bayer într-un sit paleolitic în apropiere de Willendorf, un oraș din Austria.

Calcarul din care a fost sculptată nu se găsește în zonă. De aici și concluzia că statueta a fost adusă din altă parte. În prezent se găsește la Naturhistorisches Museum din Viena.

 „Grasă și frumoasă”

Cercetătorii spun că în Paleolitic / Epoca de piatră artiștii au început să realizeze sculpturi de femei, cele mai multe fiind obeze. Peste 100 dintre acestea au fost descoperite de arheologi într-o arie extinsă, din Siberia până în Spania.

Majoritatea figurilor umane, realizate între anii 30.000 – 5.000 î.Hr, sunt femei. Mai exact, 90%. Și, fără excepție aproape, toate sunt femei cu forme exagerate. Istoricii spun că aceste statuete sunt reprezentative pentru epoca în care au fost făcute, în care societatea umană era matriarhală. În acele vremuri, femeile aveau rolul cel mai important în comunități.

Formele exagerate exprimau, probabil, ideea de maternitate. În epocă, descendența se stabilea pe linie maternă, mama fiind cea mai importantă.  Mai mult, grăsimea, contrar a ceea ce considerăm azi, a fost văzută ca o formă de frumusețe, în mai toate culturile lumii. Chiar și la noi în țară, mult timp s-a folosit expresia „grasă și frumoasă”. O altă caracteristică a tuturor statuetelor „Venus” este absența feței. Până acum cercetătorii nu au putut oferi o explicație.

Cine sunt nașii familiei Dani și Gabriela Oțil. Au venit tocmai de la Timișoara