Povestea morilor de vânt din Irak. Vechi de peste 1000 de ani, funcționează și astăzi

Vechii persani au construit acum peste 1.000 de ani celebrele mori de vânt de la Nashtifan, care funcționează și astăzi pentru a măcina grâul în făină. Iată povestea acestora. 

Morile au fost realizate din lut, paie și lemn

Situat pe câmpia aridă și bătută de vânt din nord-estul Iraului, la 50 de kilometri de granița cu Afganistanul, micul sat Nashtifan păstrează vii tradițiile străvechi în mijlocul vântului schimbării. Orașul găzduiește unele dintre cele mai vechi mori de vânt din lume, iar structurile sunt încă în uz astăzi.

De-a lungul marginii de sud a orașului, un zid de pământ înalt de 65 de picioare adăpostește locuitorii de vânturile puternice. Zidul înalt adăpostește două duzini de mori de vânt cu ax vertical, în mare parte funcționale, care datează din epoca persană antică. Se estimează că structurile, realizate din lut, paie și lemn, au o vechime de aproximativ 1.000 de ani, fiind folosite pentru măcinarea cerealelor în făină.

Specialiștii spun că morile ar putea funcționa multe secole de acum încolo

În timpul turbulențelor din lunile de iarnă, palele din lemn lucrate manual se învârt cu o viteză surprinzătoare și acționează pietrele de măcinat într-o minune de inginerie și ventilație. Cu reparații periodice ale turbinelor, aceste structuri de pământ bine construite ar putea funcționa timp de secole, atât timp cât există îngrijitori dispuși să le întrețină.

Pereții înalți care încadrează morile de vânt susțin turbinele și canalizează fluxul de aer precum „gâtul eliptic al unui tunel de vânt primitiv”. Spre deosebire de morile de vânt europene în stil Don Quijote, la cele persane energia este transportată în josul catargului către piatra de moară fără a fi nevoie de niciunul dintre angrenajele intermediare întâlnite la morile de vânt cu axă orizontală.

Ultimul păstrător al morilor de vânt

Mândria din Nashtifan, morile de vânt sunt îngrijite de un custode pe nume Ali Muhammed Etebari. Irakianul nu primește niciun salariu din ocupația sa neoficială din sat, dar a declarat unei echipe de filmare a Societății Internaționale pentru Cultura Lemnului că se ocupă cu tot sufletul de acestea. „Dacă nu am grijă de ele, tinerii vor veni și le vor strica și vor sparge totul”, spune bărbatul.