Simona Ionescu / Redactor Șef

Regele Alexandru al Greciei nu a căzut pe câmpul de luptă și nici nu a fost victima unei conspirații, ci a murit după ce a fost mușcat de o maimuță în timp ce încerca să-și salveze câinele. Rănile aparent minore s-au infectat, iar în doar câteva săptămâni, infecția i-a devenit fatală, lăsând în urmă un regat șocat și un destin istoric schimbat.

Regele Greciei, o domnie scurtă într-o perioadă tensionată

Ajuns pe tron în 1917, după ce tatăl său, Constantin I al Greciei, a fost forțat să abdice în contextul Primul Război Mondial, Alexandru a fost mai degrabă un rege simbolic. Puterea reală era exercitată de premierul Eleftherios Venizelos, susținut de Aliați. 

Deși rolul său politic era limitat, domnia lui a coincis cu extinderea teritorială a Greciei după victoria Aliaților, oferind speranțe pentru un viitor mai puternic al țării. 

Regele Alexandru al Greciei în 1917 (foto: Wikipedia)
Regele Alexandru al Greciei în 1917 (foto: Wikipedia)

Povestea de dragoste care a scandalizat curtea regală

Viața personală a regelui a fost la fel de controversată ca și contextul politic. În 1919, s-a căsătorit în secret cu Aspasia Manos, o femeie din afara familiei regale.

Această căsătorie a provocat un scandal major și a dus la izolarea cuplului pentru o perioadă. Relația lor a rămas una dintre cele mai neobișnuite povești de iubire din istoria monarhiilor europene. 

Un ciobănesc german, rasă cunoscută pentru loialitatea și inteligența sa, similar cu câinele primit de Alexandru al Greciei cadou de la un ofițer britanic, care găsise cățelușul într-o tranșee inamică în timpul Primului Război Mondial. (foto: Wikipedia)
Un ciobănesc german, rasă cunoscută pentru loialitatea și inteligența sa, similar cu câinele primit de Alexandru al Greciei cadou de la un ofițer britanic, care găsise cățelușul într-o tranșee inamică în timpul Primului Război Mondial. (foto: Wikipedia)

Regele, mușcat de maimuță în grădina palatului

Totul s-a schimbat pe 2 octombrie 1920, în grădinile de la Tatoi. Câinele regelui s-a luat la bătaie cu o maimuță, iar Alexandru a intervenit pentru a-i despărți.

În acel moment, o altă maimuță l-a atacat și l-a mușcat grav de picior și de trunchi. Rănile au fost tratate superficial, iar regele nu a considerat incidentul periculos. 

Alexandru al Greciei alături de patru dintre frații săi, într-o fotografie din 1905. De la stânga: Elena, George, Alexandru, Paul și Irene, surprinși într-un cadru de familie din perioada copilăriei, înainte ca destinul lor să fie marcat de responsabilități regale și evenimente istorice majore. (foto: Wikipedia)
Alexandru al Greciei alături de patru dintre frații săi, într-o fotografie din 1905. De la stânga: Elena, George, Alexandru, Paul și Irene, surprinși într-un cadru de familie din perioada copilăriei (foto: Wikipedia)

Însă, în doar câteva zile, infecția s-a agravat și a dus la septicemie, o complicație mortală în acea perioadă. 

Moartea care a șocat o țară întreagă

După aproape trei săptămâni de suferință, regele a murit pe 25 octombrie 1920, la doar 27 de ani. 

Ultimele sale zile au fost marcate de febră, delir și o lipsă de sprijin familial. Mama sa nu a fost lăsată să se întoarcă în Grecia la timp pentru a-l vedea înainte de moarte. 

Moartea sa neașteptată a provocat un șoc major în societate și a destabilizat scena politică.

Un copil născut după moartea regelui

La câteva luni după moartea lui Alexandru, soția sa a dat naștere unei fiice, Alexandra a Iugoslaviei.

Copila nu și-a cunoscut niciodată tatăl, iar statutul ei a fost inițial contestat din cauza căsătoriei controversate a părinților. 

O tragedie mică cu consecințe uriașe

Moartea lui Alexandru al Greciei nu a fost doar o tragedie personală, ci și un punct de cotitură pentru Grecia. Evenimentul a contribuit la schimbări politice majore și, indirect, la evoluții care au afectat viitorul țării.

După cum avea să remarce ulterior Winston Churchill, consecințele acestui incident au fost atât de mari încât „nu este o exagerare să spunem că sute de mii de oameni au murit din cauza acelei mușcături de maimuță”. Această poveste rămâne una dintre cele mai stranii din istorie, un exemplu perfect despre cum un moment aparent banal poate schimba destinul unei națiuni întregi.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri