Simona Ionescu / Redactor Șef
Arheologii și cercetătorii pregătesc șantierul pentru o cercetare amănunțită, după ce au descoperit inscripții antice neașteptate în interiorul Marii Piramide din Egipt. Aceste inscripții, spun oamenii de știință, ar confirma cine a construit monumentul acum 4.500 de ani.
Grecii antici au răspândit povești conform cărora impresionantul monument ar fi fost construit de 100.000 de sclavi care au lucrat în schimburi de câte trei luni timp de 20 de ani.
Dar noile descoperiri din interiorul Marii Piramide au schimbat această narațiune, arătând că impresionantul edificiu a fost construit de muncitori calificați, plătiți. Noile informații arată inclusiv programul de lucru al acestora și modul în care erau tratați pe șantier. Muncitorii primeau câte o zi liberă la fiecare zece zile de muncă asiduă.
Egiptologul Dr. Zahi Hawass și echipa sa au explorat recent o serie de camere înguste aflate deasupra Camerei Regelui din Marea Piramidă de la Gizeh. Ei au folosit cele mai noi tehnologii de imagistică. Cu ocazia investigațiilor, au găsit înscrisuri nemaivăzute până acum, lăsate în urmă de echipele de muncitori din secolul al XIII-lea î.Hr.
Legat de inscripțiile descoperite, cercetătorii spun că este imposibil să fi fost falsificate.
„Au fost găsite în camere greu accesibile și periculoase, și folosesc stiluri de scriere pe care doar egiptologii antrenați le pot interpreta corect. Este aproape imposibil ca cineva din timpurile moderne să fi falsificat așa ceva. Trebuie să urci aproximativ 14 metri și să te târăști prin spații înguste doar ca să ajungi în acele camere”, a explicat Dr. Zahi Hawass.
Alături de aceste inscripții, a doua mare descoperire a fost mormintele constructorilor piramidei. Dr. Hawass și echipa sa au găsit unelte în interiorul mormintelor – unelte de cremene și pietre pentru ciocănit – care ar fi fost folosite la construcția Marii Piramide.
Aflate la sud de piramidă, locurile de veci ale muncitorilor calificați sunt completate cu statui ale lucrătorilor care transportau pietre și 21 de titluri hieroglifice, precum „supraveghetorul unei laturi a piramidei” și „meșter”.
„Descoperirile confirmă că muncitorii nu au fost sclavi. Dacă ar fi fost sclavi, nu ar fi fost niciodată înmormântați în umbra piramidelor. Sclavii nu și-ar fi pregătit mormintele pentru eternitate, ca regii și reginele, în interiorul acestor morminte”, a spus Dr. Hawass într-un episod al podcastului Matt Beall Limitless, citat de Daily Mail.
Colegul lui Dr. Hawass, Mark Lehner, a excavat un sit aflat la est de Marea Piramidă, descoperind ceea ce a fost numit „orașul muncitorilor”. Echipa sa a identificat facilități pentru sortarea peștelui sărat, o brutărie mare pentru pâine, barăci și așezarea unde locuiau muncitorii.
„Există un mit popular că muncitorii mâncau doar usturoi, ceapă și pâine, dar am găsit mii de oase de animale la sit. Un expert de la Universitatea din Chicago le-a analizat și a descoperit că egiptenii sacrificau 11 vaci și 33 de capre în fiecare zi pentru a hrăni muncitorii. Această dietă era suficientă pentru a susține în jur de 10.000 de muncitori pe zi”, a mai spus Dr. Hawass.
Marea Piramidă din Gizeh este cea mai mare piramidă egipteană și a fost construită de faraonul Keops (Khufu), care a domnit în timpul Dinastiei a Patra din Vechiul Regat. Este, de asemenea, una dintre cele trei piramide de pe platoul de la Gizeh – celelalte două fiind Piramida lui Kefren (Khafre) și Piramida lui Menkaure (Mikerinos). Alături de acestea se află faimosul Sfinx.
Toate sunt învăluite în mister din cauza metodelor de construcție neclare, alinierii astronomice precise și scopului încă dezbătut în diverse teorii.
Ultimele descoperiri oferă, de asemenea, detalii despre modul în care a fost construită piramida, dezvăluind că piatra de calcar dintr-o carieră aflată la doar 300 de metri a fost transportată la sit folosind o rampă din pietriș și noroi, ale cărei rămășițe au fost găsite la sud-vest de monument.
„Baza Marii Piramide este făcută din piatră de bază solidă, săpată la o adâncime de 8,5 metri în sol. Asta înseamnă că, după ce au marcat baza pătrată, constructorii au săpat în toate cele patru laturi ale rocii până au creat o platformă perfect nivelată de piatră solidă – fără blocuri, doar stâncă. Încă se poate vedea asta pe partea de sud a piramidei lui Kefren”, a explicat el.
Conform expertului, muncitorii lucrau în echipe – unii tăiau pietrele, alții le fasonau, iar restul transportau materialele folosind sănii de lemn trase peste nisip. A adăugat că pietrele erau apoi mutate cu ajutorul rampelor, despre care spune că a găsit dovezi.
„Rampa trebuia să vină din colțul sud-vestic al piramidei și să fie conectată la carieră. Am excavat această zonă, iar în situl denumit C2 am găsit rămășițe ale rampei – moloz de piatră amestecat cu nisip și noroi. Când rampa a fost demontată, nu au îndepărtat toate urmele, iar ceea ce a rămas este ceea ce am descoperit”, a mai explicat expertul.
Anul viitor va fi demarată cea mai amplă cercetare a Marii Piramide, prima din epoca modernă. În acest scop, pentru misiunea denumită „Big Void”, o echipă de specialiști lucrează deja la construirea robotului care nu va fi mai mare de un centimetru înălțime. Robotul va pătrunde printr-o gaură minusculă forată în partea laterală a Marii Piramide.
„Big Void”, spațiul descoperit în 2017, se întinde pe cel puțin 30 de metri deasupra Marii Galerii – un coridor ascendent care leagă Camera Reginei de cea a Regelui, în inima piramidei. Dr. Hawass crede că acolo va găsi mormântul pierdut al lui Kefren, în interiorul cavității. Expediția robotizată este programată pentru aproximativ ianuarie sau februarie anul viitor.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
