Premiul Dolittle, o distincție științifică în valoare de 100.000 de dolari care recompensează progresele timpurii în comunicarea dintre specii asistată de Inteligența Artificială, a fost acordat anul acesta unui proiect care studiază modul în care delfinii folosesc fluierături învățate, posibil cu înțelesuri precise — de la avertismente de pericol până la expresii de confuzie.

Este un pas important în cadrul Coller Dolittle Challenge, o competiție internațională de 5 ani care oferă până la 10 milioane de dolari primei echipe care reușește o comunicare veritabilă, în ambele sensuri, cu animalele.

Proiectele finaliste implică cercetători din întreaga lume: de la Universitatea Tel Aviv (Israel), la Institutul Max Planck pentru Inteligență Biologică (Germania), Ecole Normale Supérieure (Franța), Universitatea Washington din St. Louis (SUA), până la Institutul European de Neuroștiințe.

Oamenii ar putea vorbi în curând cu animalele, cu ajutorul Inteligenței Artificiale 

Sepiile, de exemplu, deși nu au voce sau auz, comunică printr-un fel de limbaj al semnelor. Când văd înregistrări video cu alte sepii care își mișcă tentaculele în semn de salut, răspund la fel. 

Cercetătorii — printre care Peter Neri (Franța) și Sophie Cohen-Bodenes (SUA) — au construit chiar un braț robotic moale care imită aceste gesturi, în încercarea de a iniția un dialog „în limba lor”.

Privighetorile, studiate de o echipă din Germania condusă de Daniela Vallentin și Jan Clemens, posedă un repertoriu vocal impresionant — până la 200 de cântece distincte. AI-ul poate analiza silabele unice și a identificat tipare invizibile pentru urechea umană. 

„Cred că aceste păsări exprimă idei simple precum ‘Sunt aici’ sau ‘Totul e în regulă’”, explică Vallentin.

Comunicarea dintre specii, posibilă în viitorul apropiat 

În Florida, biologul Laela Sayigh (SUA) lucrează cu delfini monitorizați de zeci de ani. Studiile arată că se strigă între ei cu fluierături unice — ca niște „nume”. Într-un experiment, redarea unui astfel de semnal a generat un sunet complet nou, repetat ulterior în contexte confuze. 

„Îl numim fluierătura WTF”, spune Sayigh, „pentru că părea că întrebau: «Ce se întâmplă?»”.

În Israel, David Omer dezvoltă un model de limbaj pentru marmosete — maimuțe de mici dimensiuni care emit țipete ascuțite. AI-ul analizează succesiunea acestor sunete pentru a detecta structuri previzibile, similare gramaticii.

Deși nu putem vorbi încă despre conversații complexe, oamenii de știință sunt încrezători că schimburi reale, semnificative, în „limbajul” animalelor ar putea fi posibile în doar câțiva ani.

Un lucru e cert: comunicarea cu alte specii nu mai e doar un vis de basm — e deja în faza de testare.

 

Citiți și: 

Inteligența artificială a dezvăluit chipul „real” al lui Iisus Hristos pe baza Giulgiului din Torino. Cum arată Mântuitorul. Foto