Simona Ionescu / Redactor Șef

S-a descoperit casa în care s-a născut și a copilărit Mântuitorul. Arheologii sunt uluiți

S-a descoperit casa în care s-a născut și a copilărit Mântuitorul. Arheologii sunt uluiți
Arheologul Ken Dark a fost uimit de descoperirea a ceea ce ar fi putut fi casa copilăriei lui Iisus Hristos.

Deși Biblia nu menționează o dată anume pentru nașterea lui Iisus, evangheliile lui Matei și Luca sunt de acord că Hristos s-a născut în Betleem. Iar casa Mântuitorului a fost în orașul Nazaret din Galileea, în Israelul de astăzi.

Arheologul englez, profesorul Ken Dark, a petrecut 14 ani studiind rămășițele unei locuințe din secolul I, aflată sub o mănăstire din Nazaret din zilele noastre. Un grup de călugărițe se crede că ar fi dat prima dată peste locuință în 1881.

„În multe privințe, ele erau cu mult înaintea timpului lor. Au efectuat o săpătură de salvare perfect rezonabilă, sau o săpătură de salvare”, a declarat profesorul pentru Artner News. El a descris descoperirea ca fiind „unul dintre primele exemple de proiect arheologic condus de o femeie”.

Biserica Nutriției

Situl conținea o clădire din secolul I, parțial tăiată în stâncă, care ar fi putut fi o locuință. Pe terenul de deasupra a fost construită o biserică bizantină, despre care prof. Dark bănuiește că ar putea fi Biserica Nutriției, pierdută anterior, construită pentru a comemora locul în care a fost înviat Iisus și menționată în cartea istoricului Adomnán din secolul al VII-lea „De Locis Sanctis”.

„Știm din dovezile scrise că în perioada bizantină se credea că această biserică a fost construită pe locul casei lui Iisus și că locuința s-a păstrat în cripta sa. Este aproape sigur că este vorba de Biserica Nutriției, care a fost dedicată creșterii lui Hristos și care a fost menționată într-o relatare a unui pelerin din secolul al VII-lea.”, a spus acesta pentru BBC.

„Era foarte mare, foarte bine decorată și probabil din secolul al V-lea”

Se crede că biserica ar fi ars în jurul anului 1200, nefiind folosită din nou în scopuri religioase până când Surorile din Nazaret au început să își construiască mănăstirea acolo, aproape 700 de ani mai târziu.

„Biserica bizantină Surorile din Nazaret pare să fi fost aproape sigur clădirea descrisă de Adomnán.

Casa lui Iisus. Sursă foto: metro.co.uk

Era foarte mare, foarte bine decorată și probabil din secolul al V-lea. Ea se suprapune peste o criptă, care este, de asemenea, descrisă în cartea sa. În criptă, așa cum spune el, există două morminte din perioada romană, iar între ele se află o casă”, a mai spus profesorul. Istoricul Adomnán a spus că acea casă este locul unde a fost înviat Iisus, iar profesorul a adăugat: „Așadar, am găsit biserica, am găsit cripta, am găsit casa”.

Se crede că a fost săpată în piatră de Iosif

Casa ar fi săpată manual în piatră, chiar de Iosif, soțul Mariei, care ar fi avut cunoștințe extraordinare de prelucrare a pietrei. Iosif a fost descris ca fiind un „tekton” în Matei 13:55. Deși acesta a fost tradus în mod tradițional în limba engleză prin „tâmplar”, este un cuvânt destul de general care ar putea acoperi producătorii de obiecte din diverse materiale, inclusiv constructorii.

Isus a fost numit, de asemenea, „tekton” în Marcu 6:3. Casa are atât camere săpate în piatră, cât și unele făcute din mortar și lemn, iar grădina a fost înconjurată de un zid, care oferea protecție asupra răufăcătorilor.

„Nu există niciun motiv să credem că a crescut în altceva decât într-o casă rurală galileeană”

Deși acești factori nu dovedesc în mod cert că aceasta a fost casa lui Iisus, profesorul Dark a spus că diverși factori contribuie la concluzia că ar fi putut fi. „Dacă acesta este mediul copilăriei lui Iisus, nu există niciun motiv să credem că a crescut în altceva decât într-o casă rurală galileeană foarte tipică pentru acea vreme. (…) care se află sub o biserică bizantină din secolele V-VII. Acesta este cel mai aproape lucru la care probabil că vom ajunge vreodată de a putea spune că a fost casa lui Iisus”, a mărturisit profesorul.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre