Simona Ionescu / Redactor Șef
Carol Leonnig, jurnalist de investigație american și câștigătoare a premiului Pulitzer, a lansat o carte despre Serviciile Secrete americane și modul în care acestea au interacționat cu administrațiile prezidențiale de-a lungul anilor. O parte din secretele președinților americani au fost astfel dezvăluite.
„Forța de muncă a agenției este dedicată executării cu succes a misiunilor sale critice de protecție și investigație”, transmit Serviciile Secrete, deși poveștile descrise în carte contrazic de multe ori aceste afirmații.
În martie 2014, Obama se pregătea să plece spre Olanda, unde avea să se cazeze la hotel. Cu două zile înainte, a primit un telefon care îl anunța că unul dintre agenții lui secreți fusese găsit căzut în fața camerei de hotel. Bărbatul în vârstă de 34 de ani băuse prea mult și își pierduse cunoștința. Directoarea Serviciului Secret, Julia Pierson, l-a informat pe Obama despre situație și i-a spus că agentul fusese trimis înapoi în Statele Unite.
A urmat un dialog incendiar, în care Obama i-a replicat lui Pierson toate titlurile negative care vizau Serviciile Secrete, din timpul administrației sale. Conform autoarei, Obama și-a controlat nervii, însă se simțea tensiunea în cameră. „Și acestea sunt doar rateurile care s-au întâmplat în timpul administrației mele”, a spus Obama, potrivit cărții. „Aceasta este o problemă a serviciului secret, nu o problemă a președintelui Obama”. Acesta a concluzionat la final că „problema cu Serviciul Secret este că nu avem destule femei care să lucreze în Serviciul Secret.
Nu a mai durat mult de la incident și Pierson și-a dat demisia din fruntea agenției în octombrie 2014. Avuseseră loc prea multe breșe de securitate în cadrul administrației Obama. Acesta a primit în timpul mandatului său de patru ori mai multe amenințări cu moartea decât predecesorii săi.
De asemenea, în 2012 o serie de agenți secreți petrecuseră și angajaseră dame de companie, totul ajungând în presă, ceea ce a provocat o rușine de nedescris asupra celor ce avea rolul de a oferi protecție.
Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că John Kennedy era un „Don Juan” recunoscut. Apetitul său insațiabil era însă o adevărată pacoste pentru detaliul lui de securitate. Conform unui agent care l-a protejat, fostul președinte dispărea ore întregi și nimeni nu știa unde este. Se pare că soția sa, Jackie, știa și ea de pasiunea lui pentru femei.
Conform aceleiași surse, agenții nu aveau voie să întrebe numele domnișoarelor care vizitau dormitorul lui Kennedy. Totuși, aceștia se anunțau între ei la schimbul de tură dacă cineva era în camera președintelui. Astfel, dacă până la 4 dimineța nu ieșea nimeni din cameră, agenții începeau să se îngrijoreze.
George și Laura Bush au fost extrem de iubiți de către Serviciile Secrete, căci agenții făceau parte din familie și erau invitați la grătare și reuniuni private. La polul opus s-au aflat Bill și Hillary Clinton, care au fost cel mai puțini iubiți. Conform cărții, Hillary Clinton vorbea urât inclusiv cu Bill, astfel că a fost cea mai puțin populară dintre toate Primele Doamne.
De asemenea, Clintonii erau îngrijorați că agenții erau fideli familiei Bush și dădeau informații pe ascuns presei. În ceea ce privește aventurile extra maritale, Bill Clinton îi spunea soției că merge la sală, apoi mergea la amantă. Când termina, se dădea cu apă pe față pentru a părea transpirat în urma efortului la aparate.
Conform relatărilor, Trump a fost numit „candidatul haos”. Acesta strângea mereu adunări de oameni imprevizibili și înarmați, astfel că era greu de controlat orice. În afară de asta, se pare că fostul președinte alegea agenții secreți în funcție de aspect. Cartea spune că ar fi insistat să o schimbe pe cea care se ocupa de securitatea Melaniei pe motiv că nu-i plăceau pantofii ei cu toc. De asemenea, un alt agent a fost înlocuit pentru că „era prea gras”. Toate acestea l-au transformat în cel mai puțin plăcut președinte din istoria Americii.
Foto: People, Facebook
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
