Singurul fiu al lui George Coșbuc a murit în primul accident grav de mașină din țara noastră

Abia apăruseră primele mașini fără cai, iar poetul George Coșbuc a devenit un pasionat de automobile. Mutat în București, el își speria vecinii din Calea Plevnei în fiecare zi cu zgomotul făcut de motor. Primise un ”Mercedes” decapotabil, un ”Benz Torpedo” ediție limitată, și nu se mai sătura să îl conducă. Și singurul său fiu, Alexandru se molipsise.

Singurul fiu al lui George Coșbuc a murit în primul accident grav de mașină

George Coșbuc nu a mai scris după 1915, iar trei ani mai târziu s-a stins ”de inimă rea”. Îi murise singurul său fiu, la 20 de ani, într-un accident de mașină, primul cu victime din țara noastră.

Alexandru Coşbuc, unicul fiu al poetului George Coşbuc, a murit în vara anului 1915, pe 26 august, la 19 ani. Se întâmpla în apropiere de Târgu Jiu, într-un accident de circulaţie. Tragicul eveniment l-a afectat pe George Coşbuc, care nu a mai putut să scrie după pierderea băiatului.

Locul în care a avut loc teribilul accident de circulaţie din urmă cu 105 de ani este cunoscut de toţi gorjenii ca „Fântâna lui Coşbuc“. Poetul a ridicat aici o fântână, în memoria fiului său.

Cum s-a produs accidentul

Alexandru Coşbuc se afla într-o maşină Mercedes Torpedo Benz. Venise la Tismana împreună cu tatăl său căruia îi plăceau locurile și se simțea inspirat. Era împreună cu Alexandru Stâlpeanu, un latifundiar din Teleorman, proprietarul maşinii. Automobilul era, probabil şi singura care circula, în vremea respectivă, pe drumurile Gorjului.

Alexandru Coşbuc avea 19 ani şi era student. Acesta fusese chemat în armată şi urma să ajungă la Drobeta Turnu Severin. Maşina a lovit un bolovan mai mare, după care a intrat într-o căruţă aflată în faţă. Alexandru Stâlpeanu a murit pe loc, iar Alexandru Coşbuc a fost rănit grav.

A fost transportat cu o căruţă la spitalul din Târgu Jiu, dar a murit pe drum. Accidentul rutier s-a petrecut pe izlazul satului Tălpăşeşti, la kilometrul 9, între localităţile Băleşti şi Corneşti, pe un drum de gropi şi bolovani.

”Ambii au fost apucați sub mașină. Victimele au fost întâlnite de factorul poștal Unguru, care trecea pe acolo. El l-a anunțat pe șeful de post… Impresia în oraș este mare”… (”Adevărul”, 30 august 1915)

Accidentul de automobil din judeţul Gorj / Transportarea rămăşiţelor pământeşti ale victimei în capitală./  Cu trenul de dimineaţă au sosit în Gara de Nord rămăşiţele pământeşti ale lui Alexandru, fiul poetului G. Coşbuc, mort într-un accident de automobil în judeţul Gorj. / Cadavrul a fost transportat la domiciliul părinţilor, din Calea Plevnei, nr. 48. / Înmormântarea se va face la cimitirul Şerban Vodă mâine după-amiază.” (Adevărul, 30 august 1915).

George Coșbuc, în depresie profundă

De atunci, în sufletul poetului a apărut o rană pe care nimeni nu a putut-o vindeca. Ultimele sale versuri au fost despre această tragedie.

„Ah, cumva să nu mi-o spuie

Vreun duşman cumplit

Că băiatul meu azi nu e

Şi că a murit.

Că-n schimbarea bruscă a minţii

Eu l-aş omorî cu dinţii.”

Pe locul unde s-a zdrobit trupul fiului său, poetul a ridicat o cruce  înaltă de peste 2 m, confecţionată din piatră neagră. Oamenii din partea locului au săpat o fântână, într-o formă ornamentală cu roată şi ciutură pentru a-şi astâmpăra setea orice trecător. Lângă fântână, pe un stâlp de marmură, sunt scrise versurile:

„Dar de-i vrea, iubite tată, să le cânţi nemernicia

Cântă-le-o că eu din groapă neanunţat-o să te ajut.”

Marele nostru poet a trecut la nemurire în vârstă de 51 ani, pe 9 mai 1918.