Simona Ionescu / Redactor Șef
La vârsta de doar 29 de ani, faimosul baschetbalist sârb Slobodan „Boban” Janković, poreclit „Bomber” pentru precizia sa incredibilă la aruncările de la distanță, și-a ruinat întreaga carieră și viitorul printr-un gest necugetat care a șocat lumea sportului. Născut la 15 decembrie 1963, în Lučani, Iugoslavia, Janković s-a mutat cu familia la Belgrad la doar 7 ani și a descoperit devreme baschetul. La 16 ani a fost recrutat de legendara Crvena Zvezda, unde a jucat timp de un deceniu, strângând sute de meciuri și devenind rapid un nume cunoscut în campionatul iugoslav. Deși nu avea o construcție atletică clasică, compensa prin forță fizică, determinare și un simț unic al aruncării.
În total, Janković a disputat 326 de meciuri în 12 sezoane de carieră profesionistă. În 1990 a evoluat pentru o scurtă perioadă la KK Vojvodina, iar doi ani mai târziu, din cauza sancțiunilor internaționale impuse Iugoslaviei pe fondul războiului bosniac, nu a putut participa la Jocurile Olimpice de la Barcelona, deși se calificase cu naționala. În 1992, a făcut pasul către Grecia, semnând cu Panionios B.C., unde a devenit rapid idolul fanilor. Debutul său a fost spectaculos: a înscris 30 de puncte într-un meci amical și a uimit publicul cu execuții imposibile, inclusiv coșuri de la jumătatea terenului. Într-o altă partidă, a reușit 41 de puncte împotriva unei echipe conduse de Dino Rađa, una dintre marile vedete ale Europei.
Privit ca un jucător exploziv, cu un viitor încă promițător, Janković era în plină ascensiune atunci când, în aprilie 1993, un singur moment de furie i-a pus capăt carierei și l-a condamnat pentru totdeauna la scaunul cu rotile.
Într-un moment de furie, și-a izbit capul de stâlpul din beton care susținea panoul coșului de baschet, fracturându-și coloana cervicală. Leziunea i-a provocat paralizie completă de la gât în jos, transformându-l dintr-un sportiv de elită într-un om condamnat la scaun cu rotile pentru tot restul vieții. Într-o clipă, viața lui a trecut de la adrenalină și aplauze la o luptă dureroasă pentru supraviețuire.
Era 28 aprilie 1993, iar Panionios juca împotriva marelui rival Panathinaikos, într-o semifinală tensionată din campionatul Greciei. Arena era plină, atmosfera incandescentă, iar presiunea uriașă. Boban Janković, extrema sârbă de 2,01 m, cunoscut pentru stilul său combativ, fusese deja penalizat de mai multe ori.
În ultimele minute ale partidei, arbitrul a fluierat un fault în atac împotriva lui, al cincilea personal, ceea ce însemna eliminarea automată din joc și anularea coșului înscris. Pentru un jucător atât de pasional, care își purta echipa pe umeri, decizia a fost devastatoare. Într-o secundă, frustrarea și furia au învins rațiunea. Cuprins de frustrare, a alergat spre panou și și-a izbit capul de stâlpul de susținere din ciment, o structură care nu avea protecție.
Impactul a fost instantaneu și catastrofal. Janković s-a prăbușit într-o baltă de sânge. Diagnosticul: fractură de vertebră cervicală, leziuni grave ale măduvei spinării și paralizie de la gât în jos. În timp ce echipa medicală se apropia, jucătorul striga disperat: „Nu-mi simt brațele, nu-mi simt picioarele, o să mor”, ecoul durerii lui cutremurând întreaga sală.
După o operație de urgență la Atena, medicii au sperat că va recăpăta o parte din mobilitate, dar recuperarea nu a mai venit niciodată. În urma tragediei, federația elenă de baschet a decis să monteze protecții la stâlpii panourilor pentru a preveni accidente similare. Panionios i-a retras tricoul cu numărul 8 și i-a adus frecvent omagii.
Imobilizat pentru ultimii 13 ani din viață, Janković a avut de înfruntat complicații grave: obezitate accentuată și probleme cardiace. Pe 28 iunie 2006, a murit în urma unui atac de cord pe un vas de croazieră în apropiere de insula Rodos, la doar 42 de ani.
Moștenirea lui Janković a continuat prin fiul său, Vlado Janković, născut în 1990, care a urmat o carieră de baschetbalist profesionist în Grecia, devenind un jucător respectat în Liga Elenă.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
