Simona Ionescu / Redactor Șef
Profesorul Vasile Astărăstoae, reputat medic din România, prezintă pe blogul său o nouă analiză privind ”Guvernanța în științele vieții”. După o expunere despre bioetică și caracterul cercetărilor biomedicale, medicul spune că așteaptă un răspuns privind decesele cauzate de COVID, care au fost mai multe în țările unde vaccinarea a fost ridicată.
Pe parcursul anului 2020, experții conduși de Neil Ferguson de la Imperial College-Londra au jonglat cu cifrele prognozate privind mortalitatea prin infecția cu SARS-CoV-2 – între 8% și 3,4%. Pe această estimare, au fost luate măsurile în Marea Britanie. În realitate, indicele de fatalitate a fost sub 1%. Pentru a îndrepta această eroare și a mulțumi companiile farmaceutice, Imperial College a publicat o „cercetare” potrivit căreia estimează că așa-zisul vaccin a salvat 50 de milioane de vieți.
”Aștept cu interes cercetarea, care să explice de ce în 2021 și 2022, când lumea era vaccinată, numărul de infectări, de cazuri grave și de decese determinate de COVID-19 a fost mult mai mare față 2020 – când nu exista „vaccinul”. Aștept explicația pentru excesul de mortalitate, care este semnificativ mai mare în țările cu o rată de vaccinare mare comparativ cu țările cu o rată de vaccinare mică. Intuiesc că vor pune excesul de mortalitate și sindromul morții subite pe seama long-covid-ului, dar atunci putem raționa că cei injectați sunt mai „vulnerabili.” În realizarea produsului numit vaccin anti-COVID („sigur și eficient”), sub pretextul urgenței, dezbaterea publică a lipsit. Iată de ce, aflăm acum că nu există nicio dovadă privind întreruperea transmisiei virusului,” spune pe blogul său profesorul Vasile Astărăstoae.
În sprijinul întrebărilor sale, legitime, de altfel, pentru că mulți oameni și-au pus aceste întrebări, Astărăstoae arată că în 2020, Luc Montagnier, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, a lansat teoria (considerată la început „conspiraționistă”) potrivit căreia virusul SARS-CoV-2 este creat în laborator. Această afirmație a dus la discuții intense, iar o parte importantă din populație și multe oficialități au îmbrățișat-o azi.
Medicul arată faptul că o lungă perioadă de timp, cetățenilor li s-a indus ideea că știința și tehnologia (implicit cercetătorii) sunt slujitori ai societății, scopul lor fiind de a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor. „Această afirmație a fost zdruncinată de dezvăluirile, privind abuzurile din cercetarea bio-medicală, de numeroasele cazuri de comportament ne-etic al cercetătorilor, de finanțare netransparentă a cercetărilor de către Big-Pharma, de marketing mincinos, de pervertirea mediului academic de interese financiare și mai ales de încălcarea unor drepturi fundamentale cum ar fi demnitatea umană, consimțământul informat, justiția socială (încălcări mult mai frecvente în gestionarea pandemiei COVID-19)”, precizează Vasile Astărăstoae.
Aceasta arată că, în prezent, publicul consideră, din ce în ce mai mult, că oamenii de știință iau adesea decizii interne, care pot schimba complet viața societății umane, fără a informa, discuta și a solicita un acord cu el, cu alte cuvinte, netransparent.
„Sondajele de opinie arată că cetățeanul se simte frustrat, deoarece implicarea lui în dezbateri are loc în mod obișnuit după ce decizia a fost luată. El constată că scopul inițial al biotehnologiei – de a domina natura – s-a mutat la dominația tehnologică asupra subiecților umani, indiferent dacă în realitate a condus la o încălcare semnificativă a drepturilor omului – toate pentru o speculație despre viitor. Ca urmare a schimbărilor menționate mai sus, biotehnologia se poate confrunta cu o rezistență justificată și tot mai intensă din partea culturii sociale, eticii și moralității”, e de părere medicul.
La toate aceste îndoieli se pare că au contribuit din plin mediile de cercetare și dezvoltare, precum și scenariul de aplicare al biotehnologiilor care sunt ascunse, anonime și opace.
În plus, există o competiție acerbă pentru întâietate, care aduce nu numai afirmarea profesională și promovarea, dar și câștiguri financiare importante (pentru colectivul de cercetători și pentru finanțator) prin brevetarea rezultatelor.
„De aceea, din ce în ce mai mulți cercetători au ales să ocolească supravegherea factorilor de decizie politică și a publicului și să-și implanteze direct acțiunile în deciziile științifice majore referitoare la viitorul societății umane doar cu discuții interne”, arată medicul Astărăstoae.
Totodată, e de părere specialistul, neîncrederea la nivelul societății este alimentată și de manipularea rezultatelor cercetării, îndeosebi, prin practicarea diferitelor forme de cenzură, lucru scos în evidență mai ales de actuala pandemie.
Conform profesorului Astărăstoae, încă de la apelul din 1958 al laureaților premiului Nobel, privind responsabilitatea cercetătorilor, s-a statuat că în științele vieții (și nu numai) raportarea trebuie să se facă la principiile morale. „Știința nu este neutră. Ea trebuie însoțită de conștiintă și de aceea poate fi bună sau rea. Această dezbatere a fost reluată în ultimii 10 ani. De exemplu, MacIntyre, în 2015, își afirma, „îngrijorarea privind cercetarea cu dublă utilizare (DURC), care poate fi folosită pentru bine sau pentru rău, care ridică noi întrebări cu privire la potențialele daune aduse ființelor umane, daune care nu au fost luate în considerare în mod tradițional de comitetele de etică a cercetării medicale și care ne poate solicita să revizuim și să standardizăm etica la nivel mondial,” precizează fostul șef al Colegiului Medicilor.
Pe de altă parte, șeful OMS a anunțat recent că numărul deceselor asociate COVID-19 a scăzut considerabil în raport cu iarna trecută.
Săptămâna trecută, aproximativ 9.400 de decese asociate COVID-19 au fost raportate la nivel mondial, a precizat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, la Geneva, citat de DPA, conform Agepres. Acest număr este cu aproape 90% mai mic decât cel raportat în prima săptămână din luna februarie, când a fost atins vârful de decese săptămânale din acest an – 75.000.
Deşi această evoluţie este pozitivă, prea mulţi oameni continuă totuşi să moară din cauza COVID-19, a adăugat Tedros Adhanom Ghebreyesus într-o conferinţă de presă.
„Aproape 10.000 de decese într-o săptămână înseamnă cu 10.000 prea multe, pentru o boală care poate fi prevenită şi tratată”, a mai spus directorul general al OMS.
„COVID-19 este încă o pandemie”, a declarat Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului OMS pentru boli emergente şi zoonoze, precum şi director tehnic al departamentului pentru combaterea COVID-19
În săptămâna precedentă, aproximativ 2,1 milioane de infectări noi cu virusul SARS-CoV-2 au fost raportate la nivel mondial.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
