Simona Ionescu / Redactor Șef

O enigmă nedescifrată. Piatra scrisă din culmea Broscarului

O enigmă nedescifrată. Piatra scrisă din culmea Broscarului
Se spune că în Munții Buzăului, fiecare vârf de munte e însemnat cu misterioase inscripţii. Au tot încercat oamenii de știință de dezlege misterul, dar în zadar. Ar putea fi scriituri rupestre sau doar scrijelituri făcute de vreun cioban plictisit.

O enigmă a rămas nedezlegată de arheologi: piatra scrisă din Munții Buzăului. Scrierile de pe megalitul descoperit pe culmea Broscaru au trezit controverse în lumea stiinţei, dar nu s-a găsit un răspus satisfăcător.

O enigmă nedescifrată. Piatra scrisă din culmea Broscarului

O piatră scrisă în Munţii Buzăului. Locul este cunoscut pentru misterele care învăluie ţinutul de la Curbura Carpaţilor. Zona ascunde urme străvechi de scrieri necunoscute, încrustate în stânci. Pe culmea Broscarului, din zona Colţi, se află un megalit pe care a fost imprimată o scriere încă nedescifrată.

Scrierile au trezit controverse în lumea stiinţei. Sunt considerate, ba un mijloc străvechi de comunicare scrisă, ba doar scrijelituri făcute de vreun cioban plictisit.

Pe culmea Broscaru, în noiembrie 1997, un fost profesor de istorie a făcut o descoperire ce avea să facă obiectul unor studii, chiar controverse. O lespede de forma unei inimi, plină cu pictograme. Profesorul a găsit piatra în timp ce era la vânătoare de mistreţi, pe culme, într-un loc cu pădure de pini.

El a văzut în fața lui două linii lungi, paralele. Imediat s-a gândit că nu ar fi putut fi făcute de natură. A avut dreptate pentru că în apropiere se afla o altă piatră, acoperită cu muşchi şi pământ, dar pe care se vedeau săpate nişte stele. A săpat în jurul ei şi a dezvelit o suprafaţă cam de doi metri pe un metru, plină de semne pe toate feţele.

Nu se vede nici o literă cunoscută

Piatra este greu de găsit fără un îndrumător din părţile locului. E în mijlocul pădurii, pe o culmea Broscaru. Până în 1975 era o culme dezgolită, de păşune, iar ea a fost împădurită artificial pe vremea comunismului.

Ar putea fi reprezentarea grafică a unui limbaj comun folosit de strămoşii noştri.  ”Sunt pictograme, în general reprezentări solare. Printre însemne sunt şi brăduţi. Pot fi o formă străveche de comunicare, dinaintea folosirii grafemelor. Este o simbolistică destul de complexă pe care cineva din sat nu ar fost în stare să o facă. Este foarte veche, dinaintea scrierii pe care noi o cunoaştem”, au spus cei care au cercetat piatra scrisă din clumea Buzăului. Semnele de pe piatră sunt haotice. Nici o ordine: nici verticală, nici orizontală, nici şerpuită, nici circulară, numai semne aruncate peste tot.

Nu se vede nici o literă cunoscută, din nici un alfabet care să fi fost folosit pe teritoriul ţării noastre sau pe la vecini

Scriere sau hartă stelară?

Nu se vede nici o literă cunoscută, din nici un alfabet care să fi fost folosit pe teritoriul ţării noastre sau pe la vecini. Doar stele alcătuite din linii întretăiate, jumătăţi de stele, cruci mărginite de pătrate şi dreptunghiuri, multe simboluri solare, semne de tipul răbojului.

Linii care se întretaie şi se frâng, spice sau brăduţi. Sunt atât de multe şi de diverse, încât în prima clipă nu poţi lega în minte nimic. Ca şi cum mai mulţi copii s-ar fi aşezat în jurul pietrei şi ar fi început să scrijelească fiecare pe unde a apucat, până ce piatra s-a umplut de semen.

Totuși, piatra e în pământ de multă vreme, se vede după albeaţa ei. Unele semne sunt grupate câte două-trei, altele isolate. Sunt semne mai mici, scrijelite mai delicat, altele mai mari şi mai adâncite. Unele sunt încadrate în pătrate sau dreptunghiuri. Lipsesc liniile curbe. Un asemenea haos aparent ar putea reda o hartă, poate o hartă a cerului. Doar într-o astfel de hartă semnele sunt împrăştiate fără noimă pentru cel ce nu le cunoaşte rostul.

O altă idee este aceea că semnele nu au fost făcute toate odată, ci pe rând, la anumite ocazii. Poate ca acolo era un loc de întâlnire şi procesiune periodic. Un loc de rugăciune către un zeu, vreun nume sau lucru important.

Unii localnici spun că poate era un loc cu puteri tămăduitoare, iar semnele erau lasate de cei ce se vindecau prin atingerea pietrei. Sau de vracii sau preoţii care intermediau în procesiunile de vindecare, în numele celui bolnav.


Stafia proiectată pe nor. Fenomen ciudat în Ceahlău

Balta vrăjitoarelor este chiar lângă București. Se spune că este fără fund

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre