Simona Ionescu / Redactor Șef

Misterul a 9 excursioniști ruși găsiți morți. Incidentul Dyatlov Pass

Misterul a 9 excursioniști ruși găsiți morți. Incidentul Dyatlov Pass
Nouă tineri excursioniști ruși au plecat în 1959, într-o iarnă teribilă, prin pădure. Când nu s-au mai întors, au început căutările. Imaginile au fost groaznice. Toți erau morți și singura explicație că o „forță inumană” i-ar fi ucis. Misterul se numește Incidentul Dyatlov Pass.

În plină expansiune a Rusiei sovietice, a face orice pentru patria mamă a fost considerat o realizare eroică. Asta au vrut și zece excursioniști ambițioși, dar foarte calificați, de la Institutul Politehnic Ural. Au plecat într-o periculoasă excursie pentru râvnitul certificat de excursionist de gradul III. Au fost găsiți morți, iar singura explicație găsită că au fost atacați de o „forță inumană”. Primul gând a fost la Yeti.

Misterul a 9 excursioniști ruși găsiți morți. Incidentul Dyatlov Pass

Un mister vechi de 60 de ani se numește Dyatlov Pass. Este vorba despre nouă excursioniști, dornici să aibă aventura vieții sale. Erau studenți și voiau să se mândrească la universitate că au realizat ceva deosebit.

Un grup de zece studenți era condus de Igor Dyatlov, în vârstă de 23 de ani, de aceea locul incidentului îi poartă numele. Era însoțit de alți colegi de la universitate, tineri de douăzeci de ani.

La 25 ianuarie 1959, grupul a ajuns în orașul Ivdel, din nordul URSS de atunci. După ce s-au odihnit noaptea, adevărata lor călătorie a început în primele ore ale zilei de 27 ianuarie. La numai o zi după ce a început drumul spre muntele Gora Otorten, al zecelea membru al grupului s-a plâns de durerile articulare.

Cu o istorie de boli cardiace, Yuri Yudin a decis că nu poate continua și s-a întors la siguranța căldurii și confortului. Va mulțumi pentru durerile articulare pentru tot restul vieții. A fost ultima dată când grupul, format acum doar din nouă membri, va fi văzut în viață.

Grupul nu mai ajunge la bază și încep căutările

Grupul nu reușește să revină la bază, iar familiile se îngrijorează. Era o călătorie dificilă, cu o rută provocatoare. Dar, familiile sperau că experiența lor din expedițiile anterioare le va permite să învingă chiar și o furtună teribilă.

Aceste speranțe vor fi spulberate atunci când o echipă de căutare a unui institut a fost trimisă pe 20 februarie, la opt zile după ce se aștepta întoarcerea grupului. Armata și poliția locală s-au alăturat, de asemenea, în speranța că vor descoperi grupul.

La șase zile după ce a început căutarea inițială, forțele de căutare au găsit rămășițe ale unui cort care a fost aparent tăiat din interior și abandonat în grabă, cu urme de pași în apropiere. Urmarea acestor pași au condus echipa de căutare către cadavrele celor nouă excursioniști. Toți care erau morți fie de hipotermie, fie de traume forțate.

Urmele celor dispăruți au condus echipa de căutare către cadavrele celor nouă excursioniști. Toți care erau morți fie de hipotermie, fie de traume forțate.

Ce teorii au fost lansate

Echipa de căutare a început imediat să adune indicii, iar anchetatorii au luat în considerare numeroase teorii. S-a speculat că prima și cea mai evidentă cauză a morții lor este de natură naturală. Toți membrii grupului fuseseră fie înghețați, fie căzuseră și căzuseră noaptea, provocând răni fatale la cap și piept.

Însă. Nici o teorie nu a răspuns la întrebările care i-au tulburat pe toți până în prezent. De ce grupul a lăsat în siguranță cortul lor și a început să moară afară, la temperaturi foarte joase.

De ce lipseau ochii și limba uneia dintre victime? De ce unele haine erau radioactive? Teoria pe care majoritatea oamenilor cred că este adevărată a fost că o avalanșă a surprins grupul. Tineri ar fi zdrobiți de zăpadă, determinându-i să taie cortul și să fugă desculți.

În timp ce acest lucru ar explica graba în care toată lumea a plecat în toiul nopții, oamenii de știință au studiat zona. Au ajuns la concluzia că ar fi fost aproape imposibil să se fi produs o avalanșă. Chiar dacă într-un fel s-a produs o avalanșă, ar fi trebuit să înlăture orice amprentă a pașilor care au fost găsiți la ancheta inițială.

Cei nouă excursioniști erau studenți, dornici de afirmare cu o experiență periculoasă

Incidentul Dyatlov Pass, alte explicații posibile

Unii au crezut că au fost oamenii tribului Mansi cărora nu le-a plăcut prezența lor pe teritoriul lor. Acest lucru poate fi respins deoarece zona în care au fost găsite cadavrele a fost rar vizitată de triburi din cauza terenului dificil.

A existat, de asemenea, o lipsă distinctă de răni prin arme, care ar putea explica atacul poporului nomad Mansi. Aceeași explicație a respins și teoria atacurilor animalelor, deoarece nu au existat răni care să justifice un atac al unui prădător ascuns.

Yeti a ucis pe cei nouă studenți?

  • Oricât de ridicol ar părea, se crede că atacul unui Yeti explică moartea celor nouă studenți. Folclorul a devenit o parte a poveștilor de culcare în rândul rușilor.
  • Implicarea guvernului a fost considerată în mod serios o explicație plauzibilă. Mulți oameni erau de părere că ”Este Rusia sovietică. Cu cât puneți mai puține întrebări, cu atât dormiți mai bine.” Acest lucru indica faptul că, oricât de plauzibil ar părea, guvernul ar fi putut fi implicat într-un fel.
  • Cei mai mulți susțin că excursioniștii s-au împiedicat de un proiect militar extrem de secret și au văzut ceva ce nu trebuiau să vadă și, prin urmare, au fost fost uciși. Acest lucru ar putea explica de ce guvernul a numit soldați speciali pentru supravegherea anchetei și a forțat echipa să grăbească procesul. Acest lucru nu era ceva neobișnuit în Rusia sovietică la acea vreme, dar există puține dovezi care să dovedească implicarea guvernului.
  • După 60 de ani de la acest mister, Johan Guame, profesor și șeful Laboratorului de simulare a zăpezii și avalanșelor (SLAB) al École Polytechnique Fédérale de Lausanne, și-a început propria investigație. A făcut echipă cu alți oameni de știință pentru a simula condițiile acelei fatidice nopți pentru a da în cele din urmă o explicație științifică a morții lor. Echipa sa a concluzionat că, chiar dacă în zonă nu sunt posibile avlanșe mari, una mică ar fi putut apărea de un fenomen numit vânt katabatic. Acest lucru i-ar fi surprins pe drumeții care se temeau de o avalanșă mai mare, care să-i strivească până la moarte.
  • Teoriile mai noi includ supradozajul de droguri, OZN, anomaliile gravitaționale și versiunea rusă a Yeti. Sursa: medium.com

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre