Obiceiuri de Sfântul Andrei. Ce nu ai voie să faci în această zi de sărbătoare

Sfântul Andrei a răspândit cuvântul Domnului până la finalul vieții, când a sfârșit răstignit cu capul în jos pe o cruce sub formă de X. Moartea sa nu a pus capăt și învățăturilor sale, care au rămas vii în inimile românilor până în ziua de azi.

Cine a fost Sfântul Andrei, ocrotitorul României

Născut la Betsaida, fiul lui Iona i s-a alăturat Mântuitorului împreună cu fratele său, Sfântul Petru, cei doi devenind astfel primii Apostoli ai lui Hristos.

Cele mai șocante dezvăluiri despre soția lui Petre Roman. Silvia Chifiriuc are un trecut amoros remarcabil
Fiul Dianei Șoșoacă uimește cu mesajul pe care i l-a adresat mamei: „La cât ești de bombă…”

Înainte de a fi „întâiul chemat” între Apostoli, Sfântul Andrei i-a fost ucenic Sfântului Ioan Botezătorul, care i-a insuflat dragostea pentru mult-așteptatul Mesia. Din acel moment, l-a urmat pe Isus însoțindu-l înȚara Sfântă și propovăduindu învățăturile Domnului.

Nu s-a lepădat de Mântuitor în Săptămâna Patimilor, iar după ce Mântuitorul a înviat și s-a înălțat la cer a continuat să împărtășească învățăturile creștine, ajungând și pe teritoriul României, în zona Dobrogei.

Ce nu ai voie să faci în ziua de Sfântul Andrei

Dacă vrei să fii ferit de alte boli grele, nu trebuie să lucrezi în această zi.
Dacă torci, va începe să-ți vuiască capul asemeni sfârâitului fusului.
Dacă vrei să te măriți/însori, să te vindeci de o boală sau să ți se împlinească altă dorință, bine e să posteşti măcar jumătate din această sfântă zi.
Dacă vrei să nu suferi vreo pagubă în casa şi gospodăria ta, nu trebuie să împrumuți nimănui nimic.
Dacă în noaptea Sfântului Andrei luna este plină, iar cerul senin, iarna din acel an va fi moinoasă/umedă.
Dacă însă cerul va fi întunecat, deşi cu lună plină, dacă ninge sau plouă înseamnă că va ninge copios, iar nămeții de zăpadă vor fi cât urieşii din alte vremi.
Dacă eşti femeie, în această zi nu e bine să țeşi pânză la război ca să nu o superi pe Maica Domnului.
În ziua Sfântului Andrei, copiii îşi taie ramuri dintr-un pom fructifer (meri, peri, pruni sau cireşi), le pun într-un vas cu apă să înmugurească, iar de Sfântul Vasile (1 ianuarie) îşi vor face din ele sorcove.
În unele zone ale României se crede că pe 30 noiembrie începe iarna. De aceea, această sărbătoare mai poartă numele de „Andrei-de-iarnă”.
(Text: Ciprian Vocilă, sociolog la Muzeul Național al Țăranului Român)

LA MULȚI ANI TUTUROR!

Un român a fotografiat un nor uriaș pe cer. I-a spus „Cap de Maimuţă”