Simona Ionescu / Redactor Șef

Povestea insulei Ada Kaleh, locul învăluit în aromă de cafea și parfum oriental. Declarații tulburătoare ale singurului român supraviețuitor

Povestea insulei Ada Kaleh, locul învăluit în aromă de cafea și parfum oriental. Declarații tulburătoare ale singurului român supraviețuitor
Frumusețe greu de descris în cuvinte, Ada Kaleh a fost locul din România pe care oricine îl vedea, nu-l uita toată viața. Un mic Orient unde toată lumea era prietenă cu toată lumea.

În acest loc mirific, care se întindea pe 700 de kilometri pătrați își duceau zilele 700 de suflete. Din nefericire, Dunărea a înghițit definitiv Ada Kaleh în anul 1969, iar supraviețuitorii obligați să înceapă o nouă viață.

Printre cei care au lăsat totul în urmă și au plecat cu Dumnezeu a fost și Engur Ahmet. Pe atunci avea 27 de ani, acum este singurul supraviețuitor care își duce zilele la Orșova, cu sufletul trist și plin de amintiri.

„N-am crezut. Eram unul dintre cei nehotărâţi. Unde să plec? Şi din cauza asta am suferit mult”

„N-am fost conştient până când n-am văzut casa mea decopertată. Că o să ne mutăm. N-am crezut. Eram unul dintre cei nehotărâţi. Unde să plec? Şi din cauza asta am suferit mult. Nu am avut locuinţă. Făceam naveta la Turnu Severin. Stăteam la socrii mei, nici ei nu aveau prea mult spaţiu.

Ultimul supraviețuitor de pe insula Ada Kaleh

Pe urmă am stat într-o baracă câteva luni. (…) Dacă mi-ai luat casa, de ce nu îmi dai casă în loc? Au fost nişte minciuni care… Ne-au păcălit cu asta. Am crezut că o să fim totuşi privilegiaţi, or să ne dea ceva, or să ne facă ceva. Nu.

„M-am gândit cu bucurie că mă duc şi eu să mă rog la mormântul lui mama. A fost imposibil”

A fost greu. (…) Mama a murit în ’68. După ce ne-am mutat de pe insulă. Şi o avem înmormântată pe insula Şimian. După 40 de ani am reuşit ca să mai intru pe insulă. Că a fost interzis. M-am gândit cu bucurie că mă duc şi eu să mă rog la mormântul lui mama.

Așa arăta insula în vechime

A fost imposibil. Trebuie defrişat. (…) În ultimele sale luni, pe insulă s-au perindat mii de turişti vrăjiţi de povestea locului. Duminica mergeam vâslaş. Să vâslesc la barcă. Ţiu minte că o duminică am făcut 27 de drumuri. Pe malul celălalt, de la Ada Kaleh.”, a declarat acesta pentru Antena 1.

Cum a dispărut celebra insulă

Distrugerea insulei a făcut parte din planul fostului dictator Nicolae Ceaușescu. Și totul a început odată cu realizarea construcției de la Porțile de Fier, când au dispărut sub ape 11 localități de pe malul românesc și alte șapte de pe cel sârbesc.

Oamenii au fost lăsați în voia Domnului, fără casă, fără masă. Li s-a dat salariul minim pe un an. Din fantastica insulă s-a ales praful, iar o parte din monumente au fost ulterior reconstruite pe Insula Şimian, apoi lăsate și acestea să se distrugă. Nici pe Șimian nu mai e aproape nimic, doar pescarii se mai duc câteodată când li se face dor…

Ada Kaleh a fost distrusă de Ceaușescu. Împreună cu Tito, președintele Iugoslaviei de atunci, au căzut de acord să facă Porțile de Fier

Regele Carol al II-lea se aproviziona cu tutun de pe insula Ada Kaleh

Din acest loc fascinant, de la Sultanul, un copil orfan care s-a apucat de comerț cu țigarete, se aproviziona cu tutun însuși regele Carol al II-lea. Micuța sa fabrică se numea Musulmana și produce nu mai puțin de 17 sortimente de țigări, a căror faima s-a dus în toată lumea. În anul 1945 acesta a fugit însă în Turcia, iar toată munca lui a fost confiscată de comuniști.

O altă afacere, căreia i se dusese buhul, era fabricarea rahatului turcesc de la Ada Kaleh. Acesta era vândut în ambalaj specific, mereu cu numele insulei pe el, iar turiștii nu plecau de acolo fără măcar o cutie de rahat cu fistic, nucă sau migdale.

Insula Ada Kaleh a fost consemnată prima dată de cavalerii teutoni în anul 1430 și construită de Imperiul Habsburgic.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre