Dincolo de responsabilitatea care vine odată cu funcția, meseria de „președinte” de stat aduce cu sine și beneficii importante, care se extind mult după ce mandatul se încheie. În cazul lui Ion Iliescu și a lui Emil Constantinescu, averile strânse în anii când au condus România nu sunt deloc de neglijat. Iar banii continuă să le intre și acum în conturi.
Doi dintre cei patru președinți pe care i-a avut până acum România, după Revoluția din 1989, Ion Iliescu și Emil Constantinescu, s-au retras din funcție cu averi considerabile, iar conturile continuă să le fie alimentate lună de lună de către stat.
În timp ce Ion Iliescu duce o viață retrasă în ultimii ani, nefiind implicat, cel puțin nu din ce se știe, în politică, Emil Constantinescu este încă o figură familiară pe planul politic autohton. Deseori, fostul președinte cu un singur mandat își exprimă părerile despre situațiile actuale prin care trece țara.
În 2021, indemnizație pentru calitatea de fost președinte pe care o încasa Emil Constantinescu era de 8.300 de lei, o sumă deloc de neglijat. Pe lângă aceasta, politicianul mai lua și 5.000 lei, reprezentând pensie de la Facultatea de Geologie, precum și pentru calitatea de fost rector al Universității București.
Emil Constantinescu și-a asigurat un trai liniștit la bătrânețe
În plus, fostul președinte deține trei terenuri, unul intravilan de 1.000 metri pătrați, o livadă în aceeași suprafață, precum și o fâneață de 1.500 de metri pătrați. La toate acestea se adaugă o casă 86 de metri pătrați. Deține de asemenea o serie de colecții de artă, numismatică și geologie, iar în urmă cu aproximativ trei ani avea în conturi peste 10.000 de euro.
Deși nu se poate considera că are o avere colosală, comparativ cu alții, fostul președinte și-a asigurat un trai liniștit și comod la bătrânețe, fără a avea grija zilei de mâine, lucru des întâlnit la pensionarii din România.
Ion Iliescu încasează o mică avere lunar
În ceea ce îl privește pe controversatul Ion Iliescu, despre care am menționat deja că s-a retras din viața publică de ceva ani, acesta și-a aranjat cu siguranță viitorul. Statul român îi trimite lunar în conturi fostului președinte mii de euro lunar.
Numai în luna octombrie a anului 2023, Iliescu a primit o pensie de 20861 lei, adică aproximativ 4200 Euro, de la Casa de Pensii a Municipiului București. Întâmplător, aceasta a fost chiar luna în care a fost trimis în judecată în dosarul Revoluției.
Prima pensie oficială a lui Iliescu, în 2022
Veniturile totale din pensie ale lui Ion Iliescu au fost din ianuarie 2011 încoace în valoare totală de 415.853 lei. De asemenea, prima pensie a lui Ion Iliescu a fost în ianuarie 2022, având o valoare de 17.349 lei.
În plus, fostul președinte ar fi avut în perioada ianuarie 2011- octombrie 2023 venituri totale de aproximativ 325.000 euro. Din iulie 2017 până în ianuarie 2022, singurul angajator al lui Iliescu a fost o academie fantomă, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Sișești din București.
Ion Iliescu a strâns o avere din sumele încasate de pe urma mandatelor de președinte al României
Instituția i-a plătit lunar între 2900 și 3500 de lei și se află în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației, colaborând cu Ministerul Educației. Anul trecut în noiembrie, Iliescu a încasat de la această academie o indemnizație lunară de aproximativ 700 de euro.
Administrația Prezidențială i-a pompat bani în conturi, chiar și pe timpul lui Băsescu și Iohannis
Un detaliu care iese în evidență este acela că, în perioada ianuarie 2011 – iulie 2017, Iliescu a încasat nu mai puțin de 614.087 lei, chiar de la Administrația Prezidențială. În acea perioadă, președinții au fost, pe rând, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.
Iliescu are și o locuință deloc de ignorat, pe Moliere, Primăverii, o zonă de „fițe” a Capitalei. Casa cu etaj, în suprafață de 170,9 metri pătrați, este aproape de vila preferată a lui Ceaușescu.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
