Dan Spătaru, de la orfan la „Prințul” cu voce de aur. Corina Chiriac: „Semăna cu Delon”

Au trecut 20 de ani de la moartea prematură a lui Dan Spătaru, la 64 de ani, în 2004. Celebrul cântăreț este însă plâns și acum, de către cei ce încă îi duc lipsa. Corina Chiriac este una dintre acele persoane, iar aceasta i-a adus recent un omagiu marelui artist. Într-un mesaj, cântăreața a reflectat la omul, dar și moștenirea muzicală lăsată în urmă de Dan Spătaru. 

„Dan Spătaru a fost un Prinț. Manierat, politicos, discret, modest, un excelent coleg. Răutățile care au circulat despre el se datorau unei invidii otrăvite. Succesul lui fără egal se datora (după părerea mea) faptului că era Emotiv, iar deschiderea inimii lui către empatie reală se transmitea în vibrații succesive pe care le primea fiecare dintre cei aflați în preajma lui. Nu mai pun la socoteală că semăna foarte bine cu Delon!  

„Cu adevărat am fost binecuvântată să-l cunosc”

În cartea mea de amintiri „Minuni Trăite”, i-am dedicat o pagină plină de laude sincere! Cu adevărat am fost binecuvântată să îl cunosc și să cânt alături de el.  

Da, sunt nostalgică, mi-e dor de toți colegii mei de altădată! Veșnică amintire, Dan Spătaru, dragule!”, a scris Corina Chiriac pe rețelele sociale, în dreptul unui carusel cu poze vechi, de arhivă, cu ea și regretatul cântăreț. 

Orfanul a ajuns Prinț 

Născut la 2 octombrie 1939 la Aliman, o aşezare de pe malul Dunării, Dan Spătaru a locuit acolo doar până la 12 ani. Moartea mamei sale l-a lăsat însă orfan, iar el și sora lui, Puica, au fost trimiși la Medgidia. Mama lui, Gherghina Spătaru, își dorise ca fiul ei să învețe carte. S-a cultivat, dar a jucat și fotbal, pentru care făcuse o pasiune. Până a aflat că are hernie de disc, iar destinul lui de fotbalist a fost curmat brusc. 

Îl aștepta însă un alt drum, cel al muzicii. Și puțini își imaginau la acea vreme că băiețelul orfan de mamă avea să fie numit „Prinț” de greii muzicii românești, categorie din care, de altfel, face și el parte, fapt de netăgăduit. 

„Drumurile noastre”, declarată cea mai frumoasă piesă românească din toate timpurile” 

Cântecele sale, scrise de Camelia Dăscălescu, Temistocle Popa, Ion Vasilescu sau Cornel Fugaru, l-au făcut nemuritor: „Ţărăncuţă, ţărăncuţă“, „Măicuţă, îţi mulţumesc“, „Trecea fanfara militară“, „Nu m-am gândit la despărţire“, „Nici o lacrimă“, „Să cântăm, chitara mea“, „Te aşteaptă un om“, „Vorbeşte lumea că-s ştrengar“, „În rândul patru“, „Tu, eu şi-o umbrelă“, „La 5 şi jumătate, la Universitate“, „De vrei să ştii ce înseamnă să fii român“ (Trofeul de la Mamaia – Creaţie 1986).

Din 1984, de când a cântat-o prima dată cu timbrul său aparte, „Drumurile noastre“ ale lui Dan Spătaru au captivat publicul, care a declarat-o în 2004 „Cea mai frumoasă piesă românească din toate timpurile“. Practic, aproape toate piesele lui Dan Spătaru au fost șlagăre. Vorbeau despre iubire, despre copilărie și părinți.

Aplauzele l-au trimis direct în Cartea Recordurilor 

Când avea doar 28 de ani, Dan Spătaru a ajuns, în plin comunism, la un festival internațional de muzică ușoară din Cuba. Publicul l-a aplaudat preț de 16 minute și 19 secunde, realizare care l-a trimis în Cartea Recordurilor. 

În acel moment, lucrurile erau deja clare. Dan Spătaru nu era doar un artist oarecare, ci avea ștaif de vedetă internațională. 

Celebritatea l-a dus în patima alcoolului 

După ce a cunoscut celebritatea, Dan Spătaru a căzut în patima grea a alcoolului. Chiar el povestea în 1995 într-un interviu faptul că ajunsese să umble singur pe străzi, aburit de alcool. La un moment dat s-a întâlnit cu un măturător. 

Atunci, l-a întrebat dacă ar vrea un bilet la un spectacol cu Dan Spătaru. „La beţivul ăla?”, i-a spus măturătorul, fără să ştie cu cine vorbeşte. Cântăreţul a povestit că acela a fost momentul în care a decis să-şi „asculte vocea interioară”. A reușit într-un final, de unul singur, să scape de dependența de alcool. 

Și-a cunoscut soția la 33 de ani 

Adulat de femei pentru vocea sa unică, ținuta și pentru piesele pe care le cânta, Dan Spătaru putea alege orice femeie își dorea. Abia la 33 de ani, în 1972, a cunoscut-o însă pe cea pe care a iubit-o toată viața, Sidonia, balerină la „Teatrul Fantasio” din Constanța. Ea era una dintre cele mai frumoase femei de pe scena baletului românesc din anii ʼ70.

Cei doi amorezi și-au jurat iubire veșnică în fața altarului în 1974, iar apoi au devenit părinții unei fete, Dana Spătaru. Aceasta, la rândul ei, a moștenit talentul și dragostea pentru muzică a tatălui său și chiar a cântat alături de el pe marile scene.

Nepoata i-a moștenit talentul, dar a ales Medicina 

Fiica Danei și totodată nepoata lui Dan Spătaru, Maria, are 19 ani. Nu a apucat să își cunoască bunicul celebru, însă i-a moștenit talentul muzical. Fata a urcat pe scenă încă de la trei ani, dar după susținerea examenului de bacalaureat a dorit să dea la Medicină. 

Dan Spătaru a murit pe 8 septembrie 2004, răpus de problemele de sănătate pe care le avea. S-a întâmplat la el acasă, în București. S-a trezit dimineața, iar la scurt timp a făcut stop cardiorespirator. În ultimul său an din viață suferise două intervenții chirurgicale, care i-au slăbit organismul, iar ulterior s-a produs tragedia.

Dan Spătaru a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, iar la ceremonie au participat peste 10.000 de oameni care l-au îndrăgit și admirat.