În urmă cu aproape 65 de ani, în anul 1956, lua ființă prima televiziune experimentală din România, TVR 1. În plin regim al lui Gheorghiu Dej, românii nu cunoșteau conceptul de “presă liberă” ca acum, iar opțiunile de emisiuni erau extrem de limitate. Într-un interviu exclusiv, Florin Brătescu, primul crainic al Televiziunii Române, iar ulterior și primul director general al Antenei 1, a povestit despre ce însemna televiziunea la începutul regimului Ceaușescu și cât de mult aveau încrederii românii în ce vedeau pe sticlă.
Florin Brătescu a fost primul crainic al Televiziunii Române, dar și primul director general al postului Antena 1. Ajuns la 87 de ani și cu o carieră de peste 50 de ani în televiziune, Brătescu a fost martor la toate schimbările prin care a trecut audio-vizualul ca să ajungă unde este astăzi, o paletă largă din care fiecare dintre noi poate alege ce să privească.
Acesta își amintește și acum, cu drag, cum a început lunga sa carieră în domeniul în care și-a dorit mai mult ca orice să lucreze.
„Inițial, la TVR, erau doar femei, dar la un moment dat s-au gândit să bage și voce de bărbat, așa că s-au gândit să mă trimită la televiziune. Nimeni nu se omora să se ducă la TVR la vremea aceea, la radio erai sancționat prin trimitere la televiziune, așa era privită televizunea. M-am dus la TV, am realizat jurnale. TVR-ul se mutase în Moliere și avea o emisiune „În fața hărţii”. Era realizată de câţiva gazetari de la Scânteia care aveau liber să plece prin alte țări și veneau de acolo și povesteau cât de rău e în capitalism. Într- una din emisiuni, prezentatoarea nu a putut veni în emisie. Cu 30 minute înainte mi s-a pus un text în brațe, m-au dus la machiaj și am intrat pe post, nimeni nu știa cine sunt. După ce am intrat pe sticlă, am rămas o perioadă în faţa camerelor”.
“Reflector”, emisiunea la care se uita chiar și Ceaușescu
Începută în anul 1967, “Reflector” a fost prima emisiune de anchetă socială din România, unde te puteai aștepta să vezi pe oricine în chip de “inculpat”, de la chelnări până la oameni importanți în aparatul de stat. Ceaușescu preluase recent puterea și îi convenea să arate că moștenise situații politico-sociale anormale de la Gheorghiu Dej.
Florin Brătescu, care a fost și printre primii realizatori ai celebrei emisiuni, povestește că pe vremea aceea “Reflector” era bazată pe anumite cazuri care erau atent alese și aprobate, pentru a nu face rău cuiva: “În ultimă instanță era o emisiune tot propagandistică de fapt”, spune acesta, menționând de asemenea că în general subiectele erau atent alese și aprobate de tot felul de instituții care la vremea aceea aveau atribuții de inspecție, astfel dând iluzia populației că nedreptățile erau pedepsite.
Producția luase o asemenea amploare, încât la sediul televiziunii veneau saci întregi de scrisori, în lipsa existenței unor măsurători de audiență, iar în popor devenise celebră vorba “Te dau la reflector”.
La scurt timp însă, emisiunea a devenit o amenințare pentru regimul ceaușist, care a găsit pretexte să o închidă: „În ,65-,66, abia venise Ceaușescu și avea tot interesul să îl minimalizeze pe Dej și toată perioada lui și îi convenea când noi arătam lipsurile din perioada Gheorghiu Dej. Ceaușescu dădea telefon primului secretar și îl lua la întrebări vizavi de ce a văzut acolo. Acesta urmărea cu sfinţenie «Reflector». Asta ne-a ridicat acțiunile dar ne-a creat și mari greutăți. Nu se făceau măsurători (rating), dar știam că avem succes pentru că primeam saci întregi de scrisori. A mers cu Reflector până când am intrat în epoca Ceaușescu și nu îi mai convenea. Emisiunea a avut asemena priză încât nimeni nu avea curaj să zică să încetăm. S-au găsit pretexte”, a încheiat Florin Brătescu.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
