„S-a născut la țară, pe 14 februarie 1946, în Călărăși lângă comuna Dăbuleni, județul Dolj, într-o familie cu nouă copii, Gil fiind cel mai mic. La 14 ani și-a luat fratele cel mare și a plecat la Craiova, la școala de meserii, unde a devenit atenție, strungar.

A apărut pe scenă prima dată în 1963, la Casa de cultură din Craiova. Activează în diferite trupe: 13 Carate, iar din 1967 cu formația Dacii. În anii 1970, Gil, la îndemnul unor prieteni de la Conservator, a lăsat Craiova pentru Capitală.

Artistul Gil iubea tare mult petrecerile, de aceea banii nu-i ajungeau niciodată, mai ales că, la început, a avut foarte puține apariții televizate.

Primul pas important pentru Dobrică în Bucureşti a fost când s-a angajat la barul Atlantic, la Athéné Palace, la Continental.

Fiecare bar avea balet, orchestră, se cânta în engleză, pe viu, fără instrumente electronice. Repertoriul lui se axa pe cântecele americane, iar cu melodiile lui Ray Charles făcea un adevărat recital. Tot în 1970 colaborează cu grupul Sfinx, iar doi ani mai târziu cu Roșu și Negru.

În 1979, i se oferă o apariție cinematografică în filmul „Nea Mărin miliardar” și debutează discografic cu „Hai acasă” pe disc EP de 45 de turații. Piesa este un cover după John Denver – „Take Me Home, Country Roads” (1971). Apare în spectacole de muzică și poezie, la Teatrul Municipal „Lucia Sturza-Bulandra” (alături de Florian Pittiș și Ion Caramitru).

Cu ajutorul televiziunii publice și casei de discuri Electrecord, anul 1996 i-a adus maestrului poate cel mai frumos dar: avea să îşi cunoască idolul, la Cerbul de Aur, pe Ray Charles.

Gil Dobrică fost unul dintre cei mai iubiţi artişti ai României, a ridicat săli în picioare şi a cunoscut succesul datorită unei voci inconfundabile! Dacă nu s-ar fi prăpădit în urmă cu 13 ani (17 aprilie 2007), Gil Dobrică ar fi continuat să cânte „Hai, acasă!”

A pleacat într-o altă lume la vârsta de 61 de ani, după o grea suferință”.

D.I (Editorialist Electrecord)

Tragedie una după alta în viața Cristinei Spătar. Mai rezistă?