Aceste cerințe pot proveni din muncă, relații, presiuni financiare și alte situații, dar orice lucru care reprezintă o provocare sau o amenințare reală sau percepută pentru bunăstarea unei persoane poate provoca stres.

Stresul poate fi un motivator și poate fi chiar esențial pentru supraviețuire. Mecanismul de luptă sau fugă al corpului spune unei persoane când și cum să răspundă la pericol. Cu toate acestea, atunci când corpul se declanșează prea ușor sau există prea mulți factori de stres simultan, acesta poate submina sănătatea mentală și fizică a unei persoane și poate deveni dăunător.

Ce este stresul?

Stresul este apărarea naturală a organismului împotriva prădătorilor și a pericolului. Aceasta determină inundarea organismului cu hormoni care îi pregătesc sistemele să se sustragă sau să înfrunte pericolul. În mod obișnuit, oamenii se referă la acest lucru drept mecanism de luptă sau fugă.

Când oamenii se confruntă cu o provocare sau amenințare, ei au un răspuns parțial fizic. Corpul activează resurse care îi ajută pe oameni fie să rămână și să facă față provocării, fie să ajungă în siguranță cât mai repede posibil.

Corpul produce cantități mai mari de substanțe chimice cortizol, epinefrină și norepinefrină. Acestea declanșează următoarele reacții fizice:

-creșterea tensiunii arteriale

-pregătire musculară sporită

-transpiraţie

-vigilenţă

Toți acești factori îmbunătățesc capacitatea unei persoane de a răspunde la o situație potențial periculoasă sau provocatoare. Norepinefrina și epinefrina provoacă, de asemenea, o frecvență cardiacă mai rapidă.

Factorii de mediu care declanșează această reacție se numesc factori de stres. Exemplele includ zgomote, comportament agresiv, o mașină care depășește viteza, momente înfricoșătoare în filme sau chiar ieșirea la prima întâlnire. Sentimentele de stres tind să crească în tandem cu numărul de factori de stres.

Potrivit sondajului anual de stres realizat de American Psychological Association (APA) în 2018, nivelurile medii de stres din Statele Unite au fost de 4,9 pe o scară de la 1 la 10. Sondajul a constatat că cei mai frecvenți factori de stres au fost ocuparea forței de muncă și banii.

Efecte fizice ale stresului

Stresul încetinește unele funcții normale ale corpului, cum ar fi cele pe care le îndeplinesc sistemul digestiv și imunitar. Corpul își poate concentra apoi resursele asupra respirației, fluxului sanguin, vigilenței și pregătirii mușchilor pentru o utilizare bruscă.

Corpul se schimbă în următoarele moduri în timpul unei reacții de stres:

-tensiunea arterială și creșterea pulsului

-respirația accelerează

-sistemul digestiv încetinește

-activitatea imunitară scade

-mușchii devin mai tensionați

-somnolența scade din cauza unei stări sporite de vigilență

Cum reacționăm la stres

Modul în care o persoană reacționează la o situație dificilă va determina efectele stresului asupra sănătății generale. Unii oameni pot experimenta mai mulți factori de stres la rând sau simultan fără ca acest lucru să conducă la o reacție severă de stres. Alții pot avea un răspuns mai puternic la un singur factor de stres.

O persoană care simte că nu ar avea resurse suficiente pentru a face față va avea probabil o reacție mai puternică care ar putea declanșa probleme de sănătate. Stresorii afectează indivizii în moduri diferite.

Unele experiențe pe care oamenii le consideră în general pozitive pot duce la stres, cum ar fi să ai un copil, să mergi în vacanță, să te mute într-o casă mai bună și să obții o promoție la locul de muncă. Motivul pentru aceasta este că acestea implică de obicei o schimbare semnificativă, un efort suplimentar, noi responsabilități și o nevoie de adaptare. De asemenea, deseori necesită ca o persoană să facă pași în necunoscut. O persoană poate aștepta cu nerăbdare un salariu crescut în urma unei promoții, de exemplu, dar se întreabă dacă se poate ocupa de responsabilitățile suplimentare.

Un răspuns negativ persistent la provocări poate avea un efect negativ asupra sănătății și fericirii. De exemplu, o revizuire a studiilor din 2018 a constatat asocieri între stresul profesional și bolile coronariene În ciuda acestui fapt, autorii nu au putut confirma mecanismele exacte prin care stresul provoacă boli coronariene.

Altă literatură a arătat că persoanele care percep stresul ca având un efect negativ asupra sănătății lor pot prezenta un risc mai mare de boli coronariene decât cele care nu. Cu toate acestea, a fi mai atent la efectele stresului poate ajuta o persoană să o gestioneze mai eficient și să facă față mai bine.

Mâncăm mult și ne hrănim puțin. Ce trebuie să facem