Simona Ionescu / Redactor Șef
Specialiștii susțin că dependența de alimente poate deveni la fel de gravă ca și cea de droguri. Ce trebuie să faceți pentru a nu ajunge într-o situație critică.
Pentru bărbații și femeile care suferă de o dependență alimentară, mâncarea foarte gustoasă (care este adesea bogată în grăsimi, zahăr și/sau sare) declanșează reacții chimice în creier care induc sentimente de plăcere și satisfacție. Această reacție a fost explicată ca fiind comparabilă cu răspunsul unui dependent la substanța aleasă de acesta, deoarece activează același centru de recompensă din creier. Dependenții de alimente simt o nevoie continuă de a mânca, chiar și atunci când nu le este foame.
Aceste comportamente generează un cerc vicios. Pe măsură ce dependentul alimentar continuă să se înfrupte din alimente care îi induc sentimente plăcute, acesta se răsfață adesea în exces și mănâncă peste ceea ce este necesar pentru sațietate și pentru o nutriție normală.
Acest lucru poate duce la mai multe consecințe fizice, emoționale și sociale, cum ar fi probleme digestive, boli de inimă, obezitate, stimă de sine scăzută, depresie și izolare. Un dependent de alimente se va reangaja adesea în aceste comportamente distructive, chiar și pe fondul unor consecințe nedorite, din cauza nevoii de a avea sentimente de plăcere induse.
La pacienții bulimici, temperamentele ridicate de căutare a noutății au fost observate și o persistență mai mare atât la participanții anorexici, cât și la cei bulimici, a arătat o analiză din 2015. Într-un alt studiu din 2010, șobolanilor de laborator li s-au administrat alimente bogate în grăsimi și zahăr și s-au observat schimbări în activitatea lor cerebrală.
Modificările în activitatea cerebrală au fost similare cu cele cauzate de abuzul de droguri. Dependența alimentară poate fi definită ca o obsesie constantă cu privire la ce să mănânce, când să mănânce și cum să obțină mai multă hrană. Cei suferinzi au comportamente de supraalimentare, ascund alimentele, au comportamente ciudate și incapacitatea de a se opri din supraalimentare sau de a continua să mănânce.
Oamenii de știință au descoperit markeri genetici care sunt exact aceiași la dependenții de alimente ca la cei diagnosticați ca dependenți de droguri. Cercetările ulterioare au scos la iveală alte câteva cauze posibile și factori de influență care duc la dezvoltarea unei dependențe de alimente, inclusiv genetica, disfuncția serotoninei, suprastimularea endorfinei, imagistica cerebrală, opioidele, dependențele încrucișate și multe altele.
Dependența alimentară este probabil punctul culminant al mai multor factori care intervin în cauza generală a acestei tulburări. Un bărbat sau o femeie poate dezvolta o dependență ca urmare a unor motive biologice, psihologice sau sociale. Cauzele biologice care pot influența evoluția acestei tulburări alimentare ar putea include dezechilibre hormonale, anomalii la nivelul diferitelor structuri cerebrale, efecte secundare ale utilizării anumitor medicamente sau faptul de a avea membri ai familiei cu acest tip de probleme de dependență.
De asemenea, ar putea fi și rezultatul unor factori psihologic, precum abuzul emoțional sau sexual, faptul de a fi o victimă sau supraviețuitor al unui eveniment traumatic. Dar și incapacitatea de a face față în mod sănătos situațiilor negative, stima de sine scăzută cronică sau faptul de a trăi o suferință sau o pierdere.
Factori psihologici precum aceștia pot influența o persoană să folosească mâncarea ca mecanism de adaptare pentru a ușura emoțiile dureroase care ar fi putut rezulta. În cele din urmă, există implicații sociale care pot fi implicate în dependența alimentară, inclusiv factori precum tulburări în funcționarea familiei, presiunea din partea colegilor sau a societății, izolarea socială, abuzul asupra copiilor, lipsa de sprijin social și evenimente de viață stresante. O dependență de alimente poate fi asociată și cu alte tulburări, cum ar fi abuzul de substanțe.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
