Simona Ionescu / Redactor Șef
Efectele de afectare a creierului după Covid-19 au fost confirmate de cercetări recente, inclusiv în cazul formelor uşoare, informează luni AFP.
Se observă „un impact dăunător asociat SARS-Cov-2”, virusul aflat la originea Covid-19, asupra creierului persoanelor infectate cu luni în urmă, arată un studiu publicat luni în revista Nature. Acest studiu oferă cele mai solide dovezi de până acum ce demonstrează cum Covid-19 poate avea consecinţe pe termen lung asupra creierului, în special asupra „materiei cenuşii”, care include neuronii.
Ideea a fost evocată încă de la debutul pandemiei, la începutul anului 2020. Numeroşi medici au observat tulburări neurologice la pacienţii cu Covid-19.
De atunci, unele au demonstrat că proporţia tulburărilor cognitive era mai mare la foşti pacienţi diagnosticaţi cu Covid-19. Altele au observat în mod direct creierul pacienţilor şi au constatat anomalii. Mai ales la acei oameni care au suferit în general de forme severe. Studiul publicat luni este concludent. Acesta a fost efectuat pe un număr de câteva sute de persoane şi a vizat starea creierului lor.
Când au avut Covid-19, majoritatea acestora nu au fost internaţi. Prin urmare, această lucrare oferă o imagine asupra efectelor neurologice ale unei forme uşoare de Covid-19, cazul majorităţii celor infectaţi. Pacienţii au fost supuşi cu câţiva ani înainte unor analize de imagistică la nivel cerebral, în cadrul unui demers efectuat în cadrul UK Biobank, o bază de date ce colectează de mai mulţi ani date sanitare în Marea Britanie.
Care sunt rezultatele? Foştii pacienţi cu Covid-19 au prezentat o micşorare generală a creierului. În medie, o infecţie cu coronavirus are ca rezultat, câteva luni mai târziu, o pierdere sau o leziune de 0,2% până la 2% a ţesutului cerebral comparativ cu persoanele sănătoase.
„Pentru a ne face o idee cu privire la amploarea acestor efecte, le putem compara cu ceea ce se întâmplă în timpul îmbătrânirii normale: ştim că oamenii pierd în fiecare an între 0,2% şi 0,3% din substanţa cenuşie în regiunile asociate memoriei”, a explicat Gwenaëlle Douaud, cercetătoare principală care a contribuit la acest studiu.
Studiul nu permite tragerea unor concluzii nici asupra mecanismelor acestor leziuni cerebrale, nici asupra ireversibilităţii lor, notează AFP. Cercetătorii fac o observaţie importantă, dar care poate fi interpretată în mai multe moduri: după o infecţie cu Covid-19, zonele creierului cele mai afectate sunt cele asociate percepţiei mirosurilor.
Pierderea mirosului este unul dintre cele mai frecvente simptome ale Covid-19. Probabil este cauzat de faptul că nervul olfactiv este atacat de virus sau, după cum sugerează un studiu recent, de răspunsul imunitar la infecţie. Cercetătoarea Douaud formulează, aşadar, mai multe ipoteze: creierul ar putea fi afectat de o inflamaţie, spre exemplu transmisă de canalul olfactiv, provocată de virusul însuşi sau de reacţia organismului la acesta.
Dar este posibil ca lucrurile să stea şi invers. „Ştim că o pierdere de durată a mirosului (…) provoacă o reducere a substanţei cenuşii în regiunile creierului asociate olfacţiei. Ne putem gândi că odată cu revenirea simţului mirosului, aceste anomalii cerebrale vor deveni mai puţin evidente în timp”, a notat Gwenaëlle Douaud, de la Universitatea Oxford.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
