Simona Ionescu / Redactor Șef

Mare atenție la conservele cu ton. Cum să alegeți pește necontaminat

Mare atenție la conservele cu ton. Cum să alegeți pește necontaminat
Suntem din ce în ce mai conștienți de faptul că multe dintre alimentele consumate zilnic sunt contaminate. Unele conțin substanțe otrăvitoare, altele mulți aditivi care sunt cancerigeni sau provoacă alte probleme în organism. Multe familii optează să consume ton la conservă, dar este bine de știut că nu toate sunt sigure și sănătoase. Este important să știți cum să alegeți pește necontaminat.

Mercurul și cesiul sunt unele dintre cele mai periculoase substanțe care pot fi găsite în carnea de ton din conserve. Este simplu să învățați cum să alegeți pește necontaminat

O cercetare din 2017 indica faptul că una din două conserve de ton conținea cesiu. În toamna anului trecut, un raport dat publicității de un ONG de mediu britanic indica prezența mercurului în carnea de ton.

Cum să alegeți conserve de ton cu pește necontaminat

Nu este chiar așa greu de ales pește necontaminat. Tot ce trebuie să faceți este să citiți atent etichetele și să învățați anumite detalii. Dincolo de ingredientele propriu-zise, trebuie să identificați codul FAO. FAO reprezintă Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite.

Mare atenție la conservele cu ton. Cum să alegeți pește necontaminat
Distribuția pe hartă a zonelor FAO

Codurile FAO aduc informații despre pescuitul responsabil, luând în considerare caracteristicile biologice ale resurselor și mediul lor, interesele consumatorilor și ale altor utilizatori. Conform reglementărilor internaționale, acest cod (FAO) trebuie să fie inscripționat pe toate conservele și produsele din pescuit. Prin urmare, dacă nu îl găsiți menționat, nu cumpărați. Este un prim semn foarte clar că producătorul încearcă să ascundă faptul că peștele respectiv provine dintr-o zonă contaminată.

Care sunt zonele FAO de evitat

Cei mai contaminați pești provin din Oceanul Pacific din următoarele zone: FAO 61, 67, 71, 77, 81, 87 și 88. Un semnal de alarmă în acest sens a fost tras și de antrenorul personal Olivia Christiana (Bakeoliv), care și-a pus în gardă comunitatea de aproape 150.000 de urmăritori de pe rețelele sociale.

„Uite secretul pentru a alege un ton necontaminat. În primul rând, verifică zona FAO care este specificată pe ambalaj și evită FAO 61, FAO 67, FAO 71, FAO 77, FAO 87 sau conservele în care nici măcar nu este menționat FAO. Optează pentru tonul care are certificări și verifică să conțină ingrediente curate precum: ton, ulei, sare și apă”, a menționat specialista în alimentație sănătoasă.

Unde se găsesc pe hartă zonele FAO periculoase

Codurile FAO indică proveniența exactă a peștelui din conserve:

Mare atenție la conservele cu ton. Cum să alegeți pește necontaminat
Acestea sunt zonele din care provine peștele contaminat. Nu cumpărați conservele care aau aceste inscripții (Sursa foto: Instagram)

– FAO 61 – Zona Pacificului de Nord-Vest. Mai exact, este vorba de apele din jurul Japoniei, Coreei de Sud, Taiwanului și estul Chinei.

– FAO 67 – Zona Pacificului de Nord-Est, adică coastele vestice ale SUA și Canadei.

– FAO 71 – Zona Pacificului Central-Vest, include apele din jurul Filipinelor, Indoneziei și Papuei-Noua Guinee.

– FAO 77 – Zona Pacificului Central-Est, cu apele din largul coastei de vest a Americii Centrale și Mexicului.

– FAO 87 – Zona Pacificului de Sud-Est – este vorba de apele din largul coastelor statelor sud-americane precum Peru și Chile.

Este de menționat și faptul că zonele FAO 71 și 87 au fost criticate și pentru pescuitul excesiv care pot afecta ecosistemul.

Zonele FAO ideale pentru consum

Atunci când au fost stabilite zonele FAO, s-a luat în calcul, pe de o parte, sănătatea (nivelul de contaminare) peștilor, dar și sustenabilitatea pescuitului în acea zonă, modul în care sunt gestionate resursele marine și metodele de pescuit. Astfel, zonele FAO bune și recomandate pentru o alimentație sigură sunt cele în care se practică un pescuit în armonie cu natura. Cele mai bune cinci zone de proveniență a peștelui sunt următoarele:

Mare atenție la conservele cu ton. Cum să alegeți pește necontaminat
Modul în care a fost pescuit peștele reprezintă un indiciu suplimentar privind contaminarea lui (Sursa foto: Pixabay)

– FAO 67 (Pacificul de Nord-Est) este considerată o zonă bine reglementată. Aici se pescuiește respectând reglementările stricte impuse de SUA și Canada pentru a proteja populațiile de pești.

– FAO 27 – Atlanticul de Nord-Est (Norvegia, Islanda, Marea Barents) – este o zonă cunoscută pentru managementul sustenabil al pescuitului, mai ales pentru ton, hering și sardine.

– FAO 34 – Atlanticul Central de Est (în largul coastei Africii de Vest) – este utilizată pentru conserve de ton și macrou.

– FAO 51 și FAO 57 – Oceanul Indian – sunt zone importante pentru tonul din conserve.

Ce mai trebuie urmărit pe eticheta conservei de ton

Pe lânfă codurile FAO, pe orice conservă de ton sau de alt pește sunt d eurmărit și alte mențiuni care dau indicii despre cât de sigură și sănătoasă este carnea respectivă.  De exemplu, certificări de sustenabilitate: MSC (Marine Stewardship Council), ASC (Aquaculture Stewardship Council) sau Dolphin Safe.

Tipul de pește este un alt detaliu important. Unele specii, precum tonul skipjack (Katsuwonus pelamis), sunt mai sustenabile decât altele.

Metoda de captură este și ea menționată pe conservă și e importantă. Tehnici precum „pole and line” (undiță) sunt mai ecologice decât plasele industriale.

Ce spune OMS despre consumul de pește

În 2023, consultarea comună FAO – OMS a experților a convenit asupra unor concluzii generale privind beneficiile consumului de pește pentru sănătate. În primul rând, consumul de pește furnizează energie, proteine și o serie de alți nutrienți importanți pentru sănătate.

Există dovezi solide privind beneficiile consumului de pește în toate etapele vieții: sarcină, copilărie și vârsta adultă. De exemplu, mamele care consumă pește pe durata sarcinii nasc mai ușor, iar adulții care au pește inclus în meniu prezintă riscuri reduse pentru bolile cardiovasculare și neurologice.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri