România se situează pe primul loc în Europa, ca urmare a mortalității populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, faţă de media Uniunii Europene de 44 cazuri la 100.000 de locuitori.
Bolile cardiovasculare reprezintă astfel cauza numărul 1 de deces în ţara noastră, cu 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional. La fiecare 30 de minute, un român moare de infarct.
Frigul are și el o influență nefastă asupra inimii. O protecție și din acest punct de vedere este mai mult decât oportună, spune dr. Zinaida Lozovschi, medic medicină generală și specialist cardiolog, consultant al Rețete și Vedete.
Avertismentele unui atac de cord
Inima are limbajul ei și emite semnale care ar trebui să ne pună în gardă.
Atenție! Cel mai îngrijorător simptom este durerea toracică, în piept, în regiunea precordială. Dacă simțiți disconfort în piept sau presiune atunci când urcați scările, atunci acesta este un simptom destul de grav.
Orice bătaie de inimă neregulată, alertă, oboseala prelungită sau care se instalează la cea mai mică mișcare, trebuie luate în seamă.Prima măsură care se impune ca necesitate este să ăntrebăm medicul de familie și ulterior, medicul specialist.
De ce sezonul rece este periculos pentru inimă
Când este rece afară, bolile cardiovasculare tind să se agraveze. Și aecasta deoarece temperaturile scăzute cresc tensiunea arterială, mai spune medicul specialist cardiolog.
Cea mai periculoasă activitate este curățarea zăpezii. Acțiunea este asociată cu potențialele atacuri de cord.
Alimentația recomandată, pentru o inimă sănătoasă
Cele mai sănătoase alimente sunt cele de origine vegetală. Carnea este bogată în grăsimi. Prin urmare, ar trebui să ne limităm la cel mult trei mese cu carne, pe săptămână. Preferabil pește, în loc de carne.
Vinetele sunt deosebit de favorabile în ceea ce privește conținutul de colesterol. Pe lângă faptul că nu conține colesterol, îl elimină. La fel și lintea și mazărea, care sunt bune pentru sănătatea cardiovasculară.
Există cereale care reduc colesterolul. Cele bogate în fibre, cum ar fi ovăzul și orzul, sunt cele mai bune. Ele au un conținut scăzut de grăsimi și pot fi consumate ca mâncare caldă dimineața, la micul dejun sau la prânz.
Iar fructele care ajută la reducerea colesterolului sunt merele. Acestea conțin pectină, sunt sărace în calorii, bogate în fibre și au un bun echilibru glicemic (de aceea sunt recomandate și celor diagnosticați cu diabet).
La polul opus, nu sunt recomandate pentru inimă prăjiturile, zahărul, sarea. Dar și aici vorbim despre echilibru, pentru că să nu uităm: o bucățică de ciocolată ne aduce fericirea în suflet, chiar dacă este pentru un moment.
Locuri de muncă care nu fac bine inimii
Există unele locuri de muncă care sunt contraindicate pentru inimă, ca de exemplu cele care implică schimburi de zi, de noapte. În această grupă de risc găsim persoanele care lucrează în ture de noapte sau în ture neregulate.
Câteva meserii care ne pot afecta inima: paznici de zi și de noapte, specialiști IT care lucrează la distanță cu țările care au un fus orar diferit, medicii, asistentele medicale care au gărzi de noapte ș.a.
„Programele dezechilibrate deterimină automat dezechilibru și în organismul uman, care este, automat, dat peste cap”, ne-a spus dr. Lozovschi. Nu neapărat trebuie să avem o problemă cardiacă diagnosticată pentru a respecta un program de viață așa cum ne-a fost lăsat el în mod natural.
Corpul are nevoie de odihnă cel puțin 6-8 ore pe zi. Și trebuie să dormim noaptea, atunci când nu este lumină.
Nici munca sedentară nu este bună deloc. Mișcarea determină o sănătate cardiovasculară bună. Nu neapărat să alergăm, mersul pe jos este de asemenea, sănătos, pentru o bună funcționare a inimii noastre. OMS recomandă 300 de minute mișcare, săptămânal.
Și un condiment suplimentar: iubirea! Cum reparăm inima bolnavă ? Cu iubire. Iar dacă iubirea nu ajunge, măriți doza! Și o precizare aici: iubirea nu înseamnă doar cea romantică, pentru că vorbim și de iubirea de copii, de frați, de mamă, de tată, de prieteni și colegi dragi.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook