Simona Ionescu / Redactor Șef

Secrete dezvăluite. Ion Țiriac face parte dintr-o biserică unde se aplică „zeciuiala” și s-a renunțat la poligamie

Secrete dezvăluite. Ion Țiriac face parte dintr-o biserică unde se aplică „zeciuiala” și s-a renunțat la poligamie
În urmă cu mai mulți ani, un secret tulburător despre marele sportiv Ion Țiriac a ieșit la lumină, dar fără ca lumea să-l ia prea în serios. Miliardarul român a declarat într-un interviu că face parte din "Biserica lui Isus Hristos și a Sfinților din Zilele din Urmă", adică a mormonilor. De aici...

Povestea se țese uluitor în ceea ce privește succesul lui Ion Țiriac în afaceri și statutul său la nivel mondial.
Revista „Capital” publica în urmă cu mai mult timp un articol în care afirmă că prin biserica mormonilor „au trecut miliardarii lumii, inclusiv Ion Ţiriac, cel mai bogat român”. O nebunie, nu-i așa? Iată că nu, deoarece însăși Țiriac a declarat că este mormon, conform Capital, într-un interviu acordat lui Marius Tucă în 2008.

Și totuși, ce sunt mormonii? Un fel de adventiști? Nu. Nici pe departe. Religia mormonă sau cultul mormon implică mai mult banul decât divinitatea, biserica având o avere fabuloasă și fiind amfitrioana unor mari companii. De asemenea, pe lângă miliardarii care s-au convertit la acest cult creștin mai sunt și numeroși politicieni mormoni. Astfel, această sectă este foarte bine susținută de serviciile secrete ale lumii.

În privința averii Biserica lui Iisus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, se spune că la mormoni se aplică „zeciuiala”, mormonii donând a zecea parte din venitul lor către biserică, conform perceptelor vechi-testamentare. „Din această sursă, biserica adună, în fiecare an, peste 5 miliarde de dolari”, se arată în diverse reportaje din mediul online.

„Spiritul antreprenorial al bisericii a format oameni de afaceri puternici, printre care candidaţii la preşedinţia SUA Mitt Romney şi Jon Huntsman Jr”, scrie capital.ro. „Alţi directori executivi celebri adepţi ai religiei mormone sunt David Neeleman, fondatorul Jet Blue, Eric Varvel, directorul executiv al Credit Suisse, şi Gary Crittenden, fostul director financiar al Citigroup”, mai sunt menționați de aceeași sursă.

Dar, ce este mai important rezidă din implicarea mormonilor în penetrarea marilor companii din lume — „mormonii deţin un număr mare în cadrul conducerii unor companii mari, inclusiv Marriott, American Express, Dell, Lufthansa, Fisher-Price şi Deloitte”, scrie capital.ro. Membrii acestei biserici sunt monogami și s-au opus la un moment dat poligamiei.

Secta mormonilor are un lider cu peste 20 de neveste

Din Biserica lui Iisus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă s-au desprins grupuri care își doreau poligamia. În Canada a fost cea mai puternică mișcare și cel mai mare grup. Despre acești mormoni poligamiști se vorbește ca făcând parte dintr-o sectă, deși ei își spun tot Biserică.

Winston Blackmore, 64 de ani, liderul acestei secte, este descris drept „cel mai cunoscut poligamist din Canada”. Se presupune că are 149 de copii cu cele 27 de soții ale sale „spirituale” – printre care se aflau și minore.
Winston Blackmore și un alt lider mormon, James Oler, în vârstă de 53 de ani și care era căsătorit cu 5 femei în același timp, au fost condamnați în 2017 de Curtea Supremă de Justiție din British Columbia, Canada, pentru practicarea poligamiei, după o bătălie legală de zeci de ani, transmite RT.
Aceștia ar fi trebuit să primească pedepse de 5 ani de închisoare, conform codului penal canadian, însă Blackmore a primit, în iunie 2018 o pedeapsă de 6 luni de arest la domiciliu, iar Oler a primit 3.

„Sunt vinovat că trăiesc în religia mea și asta este tot ce spun, pentru că nu am negat niciodată acest lucru”, a declarat Winston Blackmore.
Blackmore și Oler au fost și se spune că încă dețin frâiele sectei mormonice divizate, numită și Biserica Fundamentalistă a lui Isus Hristos și a Sfinților din Zilele din Urmă.
Oler a fost căsătorit și cu sora lui Blackmore.

Celebri pensionari ai tenisului rup gura târgului în materie de iubite. Ilie și Țiriac sunt pe listă

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre