Reporterii de la CNN au reușit să aibă o discuție interesantă despre cum e viața unui vampir în secolul al XXI-lea.
Pe unii îi vedem, sunt în jurul nostru, poate chiar mult mai aproape de noi, pentru că vampir poate fi oricine, de la prieteni, la colegi, familie sau chiar persoana care am ales-o să ne fie alături al bine și la greu toată viața. Aceștia sunt vampirii energetici.
Cum ne dăm seama de ei? Fiind în primul rând atenți la comportamentul lor. Sunt mereu puși pe discuții negative, critici, bârfe, judecă pe oricine și orice, vor mereu să atragă atenția și fac orice în acest scop, se autovictimizează pentru a cere compasiune și a lua din energia celor de lângă ei. Tot vampiri energetici sunt, spun specialiștii și acele persoane care vorbesc mult prea încet sau cei care au o tonalitate mult prea ridicată, se revoltă sau sunt triști.
Cum vă simțiți după ce ați fost “vampirizați”
După o întâlnire cu un vampir energetic, vă simțiți epuizați fizic și psihic, simțiți o nemulțumire neclară, sau pur și simplu nu mai suportați să stați în prezența lor. Cei mai mulți spun că simt și o apăsare în capul pieptului sau o stare de presiune la ceafă. Iar cele mai sensibile persoane susțin că au senzația că ceva inexplicabil s-a prins de ei.
Consumă sânge de la donatori consimțiți
În ceea ce-i privește pe vampirii pe care i-ați văzut în filme, ei există și în zilele noastre, doar că sângele pe care-l consumă e primit de cele mai multe ori de la donatori, persoane dragi sau parteneri și, doar în cantități mici. Însă mulți, chiar dacă simt nevoia, încearcă să se abțină cât pot de mult. Și au serviciu ca oricare dintre noi…
“A trăi ca un vampir este o alegere subversivă, o respingere mândră a normelor sociale. Și, în acest fel, este un mod de a trăi (…) Vampirii umani fac accesibil potențialul infinit care există pentru a expune și a remedia categoriile represive și opresive din care se naște marginalizarea. (…)
O nevoie înnăscută de sânge sau energie, și o nevoie comună de a găsi pe alții ca ei, care să-i accepte așa cum sunt
Nu i-aș numi deloc fani ai vampirilor, ci doar oameni cu o istorie comună din adolescență, o nevoie înnăscută de sânge sau energie, și o nevoie comună de a găsi pe alții ca ei, care să-i accepte așa cum sunt”, a spus John Edgar Browning, profesor de arte liberale la Colegiul de Artă și Design Savannah, care studiat multă vreme comunitățile de vampiri din New Orleans și Buffalo, New York, pentru CNN.
Cum se simte un vampir
Merticus este numele unuia dintre cei care fac parte din categoria vampirilor. El susține că în anul 1996 s-a alătuat grupurilor de chat de pe internet. O viață întreagă a căutat să înțeleagă ce se întâmpl cu el, constatând că își poate „trage energie din situații tensionate”.
„Nu am simțit niciodată că trupul meu se aliniază cu spiritul, sau cu sufletul meu. Sau mai simplu… întotdeauna am simțit că era ceva diferit la mine, un lucru pe care nu prea puteam să-l identific”. Și-a făcut prieteni în acele grupuri de chat, care sunt și astăzi în viața lui, iar offline, acele conexiuni au devenit și mai puternice”, a spus el pentru CNN. Merticus vrea să spună lumii întregi că vampirismul este doar un „amalgam de atribute fizice, mentale… și spirituale”.
Mentor pentru tinerii vampiri
În ceea ce îl privește pe Lore, el locuiește în New Orleans de 24 de ani, când habar nu avea că există o comunitate a vampirilor. Ulterior, și-a găsit familia și a devenit și un mentor pentru tinerii vampiri, un rol în care a ajuns din întâmplare. Dar și mediatorul dintre vampirii din zonă.
„Toți vrem să ne înțelegem și să fim iubiți – de aceea iubesc comunitatea de vampiri. Nu contează ce rasă… ce sex ai. Ești acceptat.”, a spus Lore. Cei doi afirmă că vampirismul nu are nici o legătură cu ocultismul, iar vampirii nu tolerează asemenea comportament.
Nu poartă colți, nici haine gotice, îmbrăcămintea lor fiind o combinație între un costun elegant și rock and roll-ul anilor ’80. „Unitatea nu înseamnă că suntem toți la fel. Înseamnă unicitatea scopului. Cu toții suntem o familie, în ciuda diferențelor noastre. Ne iubim uneori din cauza diferențelor noastre”, a mai spus Lore.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook