Detectivi, crime, mister, răsturnări spectaculoase sau corupţie sunt doar câteva dintre ingredientele unui film poliţist de succes. Fan sau nu al acestui gen, cine ar putea rezista unei poveşti care te ţine cu sufletul la gură? Pentru telespectatorii săi, TVR 2 a programat duminică, 19 iulie, două dintre clasicele pelicule româneşti care au marcat acest gen: de la ora 13:10 „Cianura și picătura de ploaie” (1978), iar de la ora 20:10 vă invităm la „Atac în bibliotecă” (1992), o producţie care a făcut multă vâlvă la vremea premierei, mai ales că actrița Cezara Dafinescu are o apariție nud într-o scenă din film.
„Atac în bibliotecă” este ecranizarea romanului omonim din 1983 scris de George Arion. Andrei Mladin (Șerban Ionescu) este un tânăr ziarist de investigații la Flacăra, un tip glumeț, animat de dorința de a face dreptate. El este îndrăgostit de Mihaela Comnoiu (Cezara Dafinescu). Pentru incriminarea sa, sunt comise două crime în apartamentul acestuia. Cu ajutorul poliției, dar și prin propriile cercetări, Andrei descoperă criminalul.
Despre cum s-a lucrat la această producţie, dar şi ce greutăţi a întâmpinat echipa până în ziua premierei a povestit scriitorul George Arion într-un interviu pentru TVR. Tot el ne-a dezvăluit şi un secret. Celebrul personaj Andrei Mladin va reveni într-un nou roman în care acțiunea se petrece în zilele noastre, în timpul pandemiei.
– De unde v-ați inspirat pentru romanul “Atac în bibliotecă”? Există și o poveste în spatele poveștii?
– O iau mai pe departe. De mai multe ori am declarat că am scris primul meu roman polițist, Atac în bibliotecă (1983), în urma unui pariu. De fapt l-am scris pentru că îi venise vremea să fie scris. Pariul a fost un pretext. Succesul pe care l-am avut m-a uluit. Parcă m-aș fi născut ca Atena din capul lui Zeus, având deja platoșă, coif și o lance în mână. Încă de la primul roman aveam tot ce-mi trebuia ca să reușesc.
– Cum de ați stăpânit de la început tehnica suspansului?
– Am citit mult, și nu numai cărți polițiste. Cu siguranță la asta au contribuit și cele nouă romane polițiste pe care le-am tradus pentru Almanahul Flacăra. Așa m-am școlit în arta suspansului. Criticul Ov.S. Crohmălniceanu a scris imediat în România literară: “Cu George Arion începem să avem și noi roman polițist autohton.” S-a înființat un club al fanilor lui Andrei Mladin, în 30 noiembrie, când este sărbătorit Sf. Andrei, primeam felicitări pe care să i le transmit eroului meu.
– Frumos….
– Au mai urmat și alte romane cu acest personaj. Le-am adunat pe toate în Integrala Andrei Mladin „Detectiv fără voie”. Un personaj răsfățat, purtat în lumea cinematografiei (Atac în bibliotecă și Enigmele se explică în zori), a serialelor de televiziune – Detectiv fără voie, realizat de TVR în 2001 în regia domnului Silviu Jicman, și chiar în universul Operei – În labirint, o operă cu muzica doamnei Liana Alexandra, a fost prezentată și la Festivalul George Enescu (1988).
– După cum văd, și autorul a fost răsfățat, nu numai eroul său.
– Nu neg. Daniela Zeca Buzura și Dana Giurcă i-au acordat spații generoase în lucrările lor de doctorat. Și în lucrări de masterat a fost analizat. Unul dintre romane a fost premiat de Uniunea Scriitorilor. Două romane cu el au fost traduse în franceză, iar unul în engleză. A apărut și în rusă și macedoneană.
– Prin urmare v-ați făcut cunoscut și în alte spații decât cel românesc.
– E o experiență extrem de interesantă. Desigur, am publicat și alte cărți, cu alți eroi. Sunt autorul a aproape 200 de povestiri cu suspans. Am scris și piese polițiste – unele au fost puse în scenă, altele au fost adaptate pentru radio și transmise în emisiunea “Teatrul la microfon”. Mulți critici literari s-au aplecat cu simpatie asupra scrierilor mele. Cel mai complex portret al meu l-a realizat domnul Ion Bogdan Lefter în prefața la Detectiv fără voie ediția a treia (2015). Și totuși, nu mă consider un autor de romane polițiste în adevăratul înțeles al cuvântului…
– De ce?
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook