Expoziție-eveniment „Țara de foc” / „Land of Fire”. Momente sumbre ale istoriei României, puse pe simeze

Kunsthalle Bega prezintă expoziția internațională de grup „Țara de foc” / „Land of Fire”. Expoziția va fi vernisată vineri, 18 octombrie 2024, cu o prezentare susținută de cei trei curatori ai evenimentului: Cosmin Costinaș, Mona Vătămanu și Florin Tudor, urmată de un concert live cu Plevna & Ya Tosiba și un DJ set interbalkanic cu Ion Dumitrescu. 

Spațiul generos al galeriei reunește peste 30 de artiști vizuali din România și din străinătate: Claudia Andujar, Florin Bobu, Alex Bodea, Tony Chakar, Ana Deji, Megan Dominescu, Mihaela Drăgan, Ion Dumitrescu, Chitra Ganesh, Alexandra Gulea, Loredana Ilie, Sakarin Krue-On, Ivana Mladenović, Nicoleta Moise, Silvia Moldovan, Elisabeta și Emilia Morar, Veda Popovici și Mircea Nicolae, Maria Prodan, Citra Sasmita, Ștefan Sava, Ultima Esperanza, Sana Shahmuradova Tanska, Robel Temesgen, Hans Mattis-Teutsch, Mona Vătămanu și Florin Tudor, Mark Verlan, Cecilia Vicuña, Apichatpong Weerasethakul și Cristina Zárraga.

Evenimente din istoria României trecute sub tăcere

Dincolo de expresia plastică, expoziția aduce în fața publicului valori curatoriale asumate: datorie, integritate, responsabilitate, comunicare, colaborare, solidaritate. Curatorul Cosmin Costinaș propune, prin „Țara de foc”, cercetarea unor episoade istorice mai puțin cunoscute, trecute sub tăcere în discursurile oficiale și inclusiv în cele privind istoria artei din România.

Necunoscuta istorie colonială a României, pusă pe simeze

Expoziția „Țara de foc” inițiază o examinare a beneficiilor obținute de teritoriile românești din proiectul colonial european. 

Aducând în discuție figuri din istoria colonială a României mai puțin discutată, cum ar fi cea a lui Iuliu Popper, un participant major la genocidul poporului Selk’nam din Țara de Foc, expoziția punctează și alte capitole sumbre din trecutul țării noastre.

De exemplu, cei 500 de ani de robie romă, colonizarea Cadrilaterului, ocuparea Transnistriei sau genocidul evreilor și romilor. Sunt aduse în discuție prima istorie scrisă asupra celei dintâi expediții europene în jurul globului, dar și faptele unor exploratori și savanți ce au servit proiectului colonial până în secolul XX.

„Expoziția se întreabă, de asemenea, ce genuri, stiluri, limbaje, medii și genealogii artistice au fost excluse, deseori în detrimentul complexității, din istoriile dominante ale artei folosite pentru a construi imaginea de sine a națiunii. Poate cea a icoanelor pe sticlă ortodoxe din Transilvania din secolele XVIII și XIX, multe dintre ele realizate de artiste femei, într-o epocă în care femeile au fost în general excluse din profesia artistică, rezervată preponderent bărbaților pe întreg continentul european?

Sau istoria covoarelor transilvănene produse în țări musulmane, colecționate în Transilvania și reprezentate în picturile occidentale europene, care ne arată complexitatea circuitelor de schimb ale economiei coloniale globale? Sau genurile hibride de muzică, care reprezintă și azi un subiect controversat în România?

Aceste exerciții deschid noi orizonturi, atât în spațiul românesc, cât și dincolo de el, într-o lume care, de bine sau de rău, devine mai mare decât poveștile pe care ni le spunem de obicei despre noi înșine”, transmit curatorii expoziției.

Evenimente conexe interesante

În continuarea evenimentului de deschidere, sâmbătă, 19 octombrie, începând cu ora 12:00, va avea loc o serie de discuții între curatorii expoziției, artiști și invitați speciali, pornind de la temele abordate în expoziție:

– 13:15 – 14:15 – Ascensiunea și declinul mitologiilor naționale 

– 14:30 – 15:15 – Discuție online cu Tony Chakar și Cosmin Costinaș 

– 15:30 – 16:30 – Strategii anticoloniale de vindecare. Rezistența culturii indigene din Tierra del Fuego. Cristina Zárraga în dialog cu Paz Guevara 

– 16:45 – 17:45 – Practici artistice, istorie, natură și control 

– 18:00 – 19:00 – Istorii ale artei marginalizate și potențialul lor