1 Mai muncitoresc a devenit o zi banală din calendar. Fără parade grandioase

Anul acesta, 1 Mai este în Sâmbăta Mare, ziua când are loc Învierea. Se încheie şi pregătirile pentru Sărbătoarea Paştelui. Este noaptea în care în biserici preoţii împart Lumina. Însă în comunism nici nu se putea vorbi de sărbători pascale. Era data când se sărbătorea Ziua Muncii.

1 Mai muncitoresc a devenit o zi banală din calendar

1 Mai era zi importantă în comunism. Parade de muncitori îmbrăcaţi ca de zi mare manifestau mobilizaţi de activiștii Partidului Comunist Român. Se făceau repetiții cu mult timp înainte și se scriau mii de pancarte cu lozinci.

Evenimentul era marcat cu defilări grandioase la care participau mii de persoane. Era momentul în care se prezentau realizările măreţe ale Partidului Comunist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu şi ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat erau ovaționați.

Liderii cominiști erau întâmpinaţi cu ”sentimente de înaltă preţuire, adâncă recunoştinţă şi dragoste fierbinte ale întregului popor”. Ziua liberă se încheia la iarbă verde cu mici şi bere. Doar această ultimă parte a supravieţuit după 1990.

De 1 Mai, unii români sărbătoresc Armindenul sau Ziua Bețivilor

Anul acesta, 1 Mai este în Sâmbăta Mare, ziua când are loc Învierea. Se încheie şi pregătirile pentru Sărbătoarea Paştelui. Este noaptea în care în biserici preoţii împart Lumina.

Însă, vor fi și români care respectă o tradiție veche de sute de ani, de origini păgâne, Armindenul sau Ziua Bețivilor. Sunt one rurale unde tradițiile și obiceiurile se respectă pentru spor, pentru recolte bogate și sănătate, scrie crestinortodox.ro.

Arminden este o veche zeitate a naturii și a vegetației. Ziua de 1 Mai este considerată ziua începututului de vară, când natura înverzește. În această zi există tradiția să fie sărbătorite roadele pământului. Este și ziua în care se fac rugăciuni pentru a fi feriți de dezastre naturale: secretă prelungită, ploi și inundații, grindină, furtuni.

În tradiția populară, Armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu. Copacul era ridicat în centrul satului pentru a putea fi văzut și admirat de toată lumea, iar în jurul lui se organizau jocuri și întreceri.

În această zi, se bea vin roșu cu pelin, se frige un miel și se sărbătorește în natură. În ajunul acestei zile, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp. În satele din Banat, cei la casa cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut. De aici și numele de Ziua bețivilor.

Săptămâna Mare. Pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ

1 Mai și Paște cu până la 30 de grade, furtuni puternice și praf saharian