Simona Ionescu / Redactor Șef

1 octombrie, Acoperământul Maicii Domnului. Ziua în care nu se taie părul, se împart plăcinte, iar fetele cer ajutor pentru căsătorie

1 octombrie, Acoperământul Maicii Domnului. Ziua în care nu se taie părul, se împart plăcinte, iar fetele cer ajutor pentru căsătorie
În calendarul ortodox, Acoperământul Maicii Domnului amintește arătarea Fecioarei Maria în Biserica Vlaherne din Constantinopol. Tradiția consemnează că Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos și ucenicul său, Epifanie, au văzut-o rugându-se și întinzând omoforul peste credincioși. 1 octombrie, Acoperământul Maicii Domnului. Ziua în care nu se taie părul, se împart plăcinte, iar fetele cer ajutor pentru căsătorie.

În satul românesc, Acoperământul Maicii Domnului a primit numele de Pocroave, din slavonul „pocrov”, cu sensul de văl sau acoperământ. Denumirea s-a suprapus firesc peste calendarul agrar: începutul lui octombrie anunța bruma, pregătirea ogoarelor și intrarea gospodăriei în ritmul iernii.

1 octombrie, Acoperământul Maicii Domnului. Ziua în care nu se taie părul, se împart plăcinte, iar fetele cer ajutor pentru căsătorie

Sărbătoarea se întemeiază pe o vedenie atribuită Sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos, care, alături de ucenicul său Epifanie, ar fi zărit-o pe Maica Domnului în timpul unei privegheri de o noapte întreagă, în Biserica Vlaherne din Constantinopol.

Pentru credincioși, Acoperământul Maicii Domnului este, înainte de toate, o zi de participare la slujbă și rugăciune pentru familie, sănătate, pace și ajutor la vreme de încercare. În această zi toți credincioșii trebuie să aprindă lumânări, să-i pomenească pe cei adormiți, să ofere sprijinul unei persoane singure sau să se împace cu o persoană față de care există o supărare. În această zi se stropesc vitele cu apă sfințită, un gest ritualic prin care gospodarii cer protecție pentru animale înaintea sezonului rece.

Ce se face pentru noroc, sănătate și belșug

Potrivit tradiției, de Acoperământul Maicii Domnului fetele se roagă pentru căsătorie și să aibă un păr sănătos și bogat. În unele locuri, tinerele se împodobesc, sperând la o căsnicie bună. Credincioșii e bine să țină post până la prânz, să se roage și să împartă bucate, pentru a avea liniște, sănătate și belșug. Fetele care vor să se căsătorească, se roagă Maicii Domnului, țin post și fac milostenie pentru a le fi împlinită dorința.

Ce nu are voie să facă nici un credincios de Acoperământul Maicii Domnului

1 octombrie, Acoperământul Maicii Domnului. Ziua în care nu se taie părul, se împart plăcinte, iar fetele cer ajutor pentru căsătorie
Gospodinele împart și plăcinte cu dovleac de Acoperământul Maicii Domnului
Sursă foto: www.basarabiafood.ro

1 octombrie, Acoperământul Maicii Domnului. Ziua în care nu se taie părul, se împart plăcinte, iar fetele cer ajutor pentru căsătorie. Din bătrâni se știe că de Acoperământul Maicii Domnului nu se spală, nu se coase, nu se mătură, iar la țară nu se lucrează la câmp.

Există totodată și interdicția de a tăia părul, iar cine face acest lucru nu are voie să arunce părul sau să-l ardă, pentru că altfel se vor prinde de el farmecele și blestemele. Din cele mai multe vremuri, podoaba capilară era legată de frumusețe dar și de o căsătorie bună. Nimeni nu are voie în această zi să se certe, să spună cuvinte grele sau să facă gesturi care rănesc.

Ce se împarte de această sărbătoare

Conform rânduielilor străvechi, credincioșii împart bucate alese, pregătite din ceea ce gospodinele au în cămară și din bogăția noului rod. Tradiția cere ca pachetele date de pomană să conțină fructe specifice sezonului. Merele, strugurii, prunele și gutuile sunt nelipsite din ofrande, fiind asociate cu binecuvântarea naturii.

De asemenea, preparatele de casă joacă un rol central în acest obicei. Plăcintele calde cu mere sau cu dovleac reprezintă darul cel mai frecvent întâlnit în comunitățile rurale cu prilejul acestei sărbători. Pe lângă copturi și fructe, colacii, colăceii și coliva sunt esențiale pentru familiile care fac pomenirea strămoșilor.

Aceste daruri sunt duse la biserică pentru a fi sfințite în timpul slujbei, iar ulterior sunt împărțite celor prezenți. În anumite regiuni, printre care și Vrancea, mărturiile locale consemnează că femeile împărțeau la ieșirea din lăcașul de cult pachete complete cu plăcinte, colivă, colaci, cozonac și fructe proaspete, oferindu-le în special copiilor, pentru odihna și mântuirea sufletelor celor plecați.

Interesant de citit: Plăcintă cu carne de vită și bere pentru zi de sărbătoare. Rețeta e minunată!

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.


Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri