Simona Ionescu / Redactor Șef
Parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe-Nou” din Bucureşti, părintele prof. Emil-Nedelea Cărămizaru, îi îndeamnă pe credincioşi să petreacă această sărbătoare „în rugăciune, în bună cuviinţă” şi cu respectarea normelor de conduită sanitară. El a transmis un mesaj emoționant.
„Adormirea Maicii Domnului înseamnă, de fapt, ridicarea sa la cer cu trupul, aşa cum ne arată Sfânta Tradiţie a Bisericii, ca al doilea izvor al revelaţiei divine şi, de asemenea, urcarea ei cu sufletul în Împărăţia lui Dumnezeu la picioarele Preasfintei Treimi, în apropierea Fiului ei, cea de a doua persoană a Preasfintei Treimi, Mântuitorul Iisus Hristos.
Umanitatea a avut acest mare privilegiu să aibă un asemenea om, o asemenea femeie, care a avut de la Dumnezeu acest dar binecuvântat ca să primească în pântecele ei pe însuşi Fiul lui Dumnezeu.
Cerul s-a coborât în pântecele Fecioarei Maria. Ea şi-a împlinit misiunea pe pământ şi, la vremea rânduită, a plecat acolo unde viaţa este neînserată. Şi aşa se şi cuvenea, pentru că trupul acela nu se cuvenea să putrezească în pământ ca orice trup de muritor de om… Era însuşi trupul Născătoarei de Dumnezeu şi de aceea în chip minunat, neînţeles, neatins de mintea omenească acel trup a fost ridicat la Ceruri”, afirmă preotul Cărămizaru, citat de Agerpres.
Preotul a explicat de ce aceasta este o zi de sărbătoare şi de bucurie, nu de tristeţe: „pentru că, în general, noi îi serbăm pe sfinţii Bisericii la data morţii lor trupeşti, sau adormirii lor, a plecării lor la cele veşnice, în Împărăţia bucuriei nesfârşite”.
În condiţiile pandemiei de COVID-19, parohul i-a îndemnat pe credincioşi să respecte toate normele de conduită sanitară recomandate, pentru că „sănătatea este un dar de la Dumnezeu şi trebuie păstrat cu sfinţenie”.
Potrivit tradiţiei Bisericii, Maica Domnului a trăit mai mulţi ani după înălţarea la Cer a Fiului său şi a Domnului nostru Iisus Hristos. Cu trei zile înainte de moarte, ea a fost înştiinţată de Sfântul Arhanghel Gavriil că va trece la viaţa veşnică. Deşi Apostolii erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la toate neamurile, au fost prezenţi la eveniment, aduşi prin puterea lui Dumnezeu, Sfânta Fecioară înştiinţându-i asupra a ceea ce avea să se petreacă.
După ce şi-a luat rămas bun de la toţi cei de faţă – notează Sfântul Ioan Damaschin – a urmat momentul în care Domnul Însuşi s-a coborât spre a primi în mâinile Sale sufletul ei cel sfânt. Acest moment cunoaşte o bogată reprezentare iconografică în Biserica Ortodoxă. Se spune că atunci, ea a rostit: „Fiule, în mâinile Tale îmi dau duhul meu”, după care și-a dat duhul, ca şi când ar fi căzut în somn. Era o adormire, nu o moarte, adică fără durerile morţii, de unde şi denumirea sărbătorii.
Apostolii au luat apoi patul mortuar cu trupul Maicii Domnului, purtându-l spre mormânt. Tradiţia mai spune că mulţime mare de oameni se adunase acolo, uimită de chipul adormirii ei şi de venirea apostolilor. Cortegiul s-a îndreptat spre Ghetsimani unde i se pregătise un mormânt nou de piatră.
Aici, tradiţia cunoaşte două versiuni: după una, trupul a stat trei zile în mormânt, după care a fost ridicat în chip tainic spre lăcaşurile cereşti; după cealaltă, trupul Maicii Domnului a fost dus la cer chiar din mâinile Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel în momentul în care se pregăteau să îl pună în mormânt.
Adormirea Maicii Domnului şi ridicarea cu trupul la Cer reprezintă ultima taină din lucrarea mântuirii oamenilor, după Învierea lui Hristos, Înălţarea Sa la ceruri şi Pogorârea Duhului Sfânt.
Sursa foto: Telegraf online
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
