Simona Ionescu / Redactor Șef
În urmă cu exact o lună, Ministerul Culturii, organizatorul concursului public pentru ocuparea funcției de manager general al Teatrului Național București, a anulat concursul cu doar jumătate de zi înainte probei finale, cea a interviurilor. Motivul oficial, așa cum a fost anunțat pe pagina de Facebook de ministrul Culturii, a fost că unul dintre cei șase membri ai comisiei, Petru Hadârcă, cum s-a aflat ulterior, s-a retras din comisie după ce evaluarea generală a proiectelor de management a arătat o calitate slabă, sub nivelul așteptărilor pentru acest post.
Concursul va fi reluat de la zero, fiind, deci, permisă și participarea altor persoane decât cele deja înscrise, a mai transmis ministrul Culturii.
„Având în vedere că în perioada de desfăşurare a etapei I – analiza proiectelor de management, un membru din comisia de concurs de proiecte de management organizat pentru Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti a renunţat la mandatul încredinţat de Ministerul Culturii, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (3) din Regulamentul de concurs, aprobat prin O.M.C. nr. 3044/22.06.2022, Ministerul Culturii va relua procedura de concurs cu respectarea prevederilor legale în vigoare” – a fost anunțul Ministerului Culturii.
Cristina Modreanu, critic și istoric de teatru care a făcut parte din Comisia de examinare pentru desemnarea prin concurs a directorului general al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, comisie numită de ministrul Culturii, a acordat un interviu Revistei Timpul, în care explică ce s-a întâmplat în realitate.
„Concursul s-a oprit după prima lui parte, analiza proiectelor scrise, pentru că unul dintre cei șase membrii ai comisiei din care și eu făceam parte a anunțat că se retrage, fiind, în opinia sa, în conflict de interese. Trebuie subliniat că toți membrii comisiei semnaseră de la bun început, după aflarea numelor concurenților, că nu se află în conflict de interese cu aceștia.
În același e-mail în care își aducea brusc aminte că discutase cu unul dintre concurenți să monteze, eventual, la TNB, dacă acela ar fi câștigat, un e-mail trimis cu jumătate de oră înainte de ședința comună de mediere a notelor (note pe care toți membrii comisiei le dăduseră deja, în afară de cel care s-a retras), acest membru al comisiei mai preciza că nivelul proiectelor nu i se părea a fi demn de un teatru național.
Acest ultim comentariu a fost singurul motiv comunicat public de către ministrul Culturii, ceea ce a determinat umilirea tuturor candidaților, precum și a celorlalți membrii ai comisiei, transformându-l pe cel care s-a retras într-un fel de „erou” care a salvat TNB de mediocritate”, a declarat criticul și istoricul de teatru Cristina Modreanu pentru Revista Timpul.
Cristina Modrean u explică și faptul că notele acordate candidaților, la proba scrisă, au fost mari, contrar a ceea ce a afirmat ministrul Culturii. Și asta, în contextul în care, oficial, niciunul din participanți nu a aflat ce note obținuse până în acea etapă a competiției.
„Adevărul este că proiectele intrate în concurs aveau și note de 8 și 9 la proba scrisă, cu siguranță unii candidați ar fi trecut în cea de a doua etapă, proba de interviu, iar notele finale sunt, de fapt, medii ale celor două probe. Prin urmare, exista o șansă destul de mare ca TNB să aibă un nou manager în acest moment, dacă nu s-ar fi spus „stop joc” în mod arbitrar”, arată Cristina Modreanu, în același interviu.
„Mai grav este faptul că prin acest eșec se dă un nou semnal că aceste concursuri pentru posturile de manageri ai instituțiilor publice de cultură sunt doar mimate, fiindcă legea obligă la asta, ele fiind, de fapt, niște numiri făcute de ordonatorii de credit.
Dacă nu suntem în stare să organizăm aceste concursuri cu bună credință și respect real pentru toți cei implicați, cred că ar fi momentul ca Ministerul Culturii să desființeze legea și să-și asume, ca în anii ’90, propriile numiri. Măcar, astfel, orice ministru ar fi obligat să-și asume responsabilitatea”, a mai adăugat criticul și istoricul de teatru.
Pe 12 august, Atelier.Liternet.ro a publicat un interviu cu Ada Hausvater, director general al Teatrului Național din Timișoara, unul din candidații la funcția de manager al TNB. Intenția publicației era să ofere publicului interviuri cu toți candidații, lansându-le acestora, invitația de a răspunde la un set de întrebări.
Până la această dată, interviul acordat de Ada Hausvater rămâne o singularitate, ceilalți patru candidați neconsiderând că au ceva de spus, de obiectat sau de semnalat în legătură cu competiția la care se înscriseseră și care, după decalaje anunțate pe parcurs (n.r. pe 1 august, Ministerul Culturii a anunțat modificarea calendarului de concurs, extinzând perioada pentru analiza proiectelor cu o zi, până pe 3 august, și mutând data interviului pe 5 august), a fost anulat fără a se comunica notele obținute în prima etapă.
„Acest anunț venea după cel din 1 august, care vestea prelungirea perioadei de analiză a proiectului și modificarea datei programate pentru interviurile cu candidații, etapă care, la rândul ei, din două zile alocate (3 și 4 august), a fost restrânsă la o singură zi (5 august) – presupunem că pentru toți cei cinci candidați înscriși.
Este foarte grav faptul că anularea concursului are loc la o zi după data la care trebuiau primite notele. Același anunț îl puteam primi pe 3 august. Faptul că l-am primit cu întârziere de o zi dovedește în cel mai bun caz indiferența față de candidați și față de soarta TNB”, a declarat Ada Hausvater în interviul acordat Atelier.Liternet.ro.
Totodată, Ada Hausvater a vorbit despre situația notelor care, așa cum am spus, nu au mai fost anunțate public defel: „La finalul notării individuale, conform regulamentului, secretariatul comisiei adună notările, se fac mediile și se anunță public rezultatele. Ce articol din lege sau din regulament prevede dreptul unui membru al comisiei de a se retrage în scopul de a evita desemnarea unui manager? De la lumina culturii am ajuns în noaptea ei.
Iar un astfel de argument declarat public este cu atât mai grav. Ministrul Culturii girează demersul unui singur membru al comisiei, nicidecum pe cel al întregii comisii. Notele, conform legii, trebuiau anunțate public, mai ales că reiese din declarația de mai sus că există și sunt cuprinse în raport ”.
Nu mai puțin interesantă este și recomandarea publică a ministrului Lucian Romașcanu „de a da o șansă candidaților de a îmbunătăți proiectele”. Reacția singurului candidat la funcția de manager al TNB care a acordat un interviu după anularea concursului, este un adevărat semnal de alarmă tras: „Ce să îmbunătățim la proiectele de management dacă nu știm rezultatele individuale la prima etapă?
Cu siguranță, erorile (ne-)ar fi fost vizibile în etapa de interviuri, atunci când comisia ar fi urmat să pună întrebări și să ceară clarificări. Și cum anume ar putea „lucra” cineva în avans la viitorul proiect în absența unui nou caiet de obiective, așa după cum prevede legea? Ca profesionist serios, tratând cu responsabilitate acest concurs, trebuie să constat încă o dată din declarația de mai sus că domnul ministru îl ia ca etalon pe acel unic membru al comisiei care a decis să se retragă deoarece, din punctul său de vedere, notele nu sunt compatibile cu cele previzionate de sine însuși.
Numele devoalat al acestui membru al comisiei va scoate oare la iveală un manager genial, un specialist de renume mondial? Consider periculos modul în care un singur membru al comisiei formate din șase membri a devenit unicul decident, pe care ministrul Culturii îl și girează prin declarația din postarea dumnealui”.
Decizia depinde exclusiv de ministrul Culturii. Conform legii actuale, concursul putea fi reluat imediat sau în câteva zile, sau peste o lună, ori peste maxim 120 de zile cât permite legea pentru un nou interimat, a mai explicat Cristina Modreanu. „Deocamdată, ministrul Culturii nu a anunțat ce decizie va lua. Dacă nu se organizează concurs, trebuie numit un nou interimar, care poate să fie același sau altcineva. Din nou, e decizia ministrului”, a mai arătat aceasta.
Sursa foto: Instagram, Adrian Pîclișan
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
