Mai mulți medici români anesteziști – reanimatori (ATI), care profesează în spitalele din Franța, au lansat o scrisoare deschisă în care au explicat de ce este nevoie de schimbarea legislației române în ceea ce privește impasul terapeutic la pacienții în fază terminală. Medicii susțin, inclusiv cu exemple ale legislației franceze, ce puncte ar trebui atinse din punct de vedere legislativ, pentru a proteja atât pacienții cât și medicii. Redăm mai jos o parte din scrisoarea deschisă a cadrelor medicale.
„Suntem un grup de medici români anesteziști – reanimatori (ATI) care lucrează în prezent în Franța. Urmărim cu preocupare evoluția cazului medicilor ATI de la Spitalul Pantelimon, acuzați în acest moment de omor calificat cu premeditare”, începe scrisoarea deschisă a medicilor ATI.
„Cheia înțelegerii nu se găsește în doza de noradrenalină”
„Cheia înțelegerii a ceea ce s-a petrecut la Spitalul Sfântul Pantelimon nu se găsește în doza de noradrenalină. Cheia înțelegerii constă în realizarea faptului că situația cu care s-au confruntat colegele noastre era una fără ieșire, că se aflau într-un impas terapeutic.
Este un fel de „șah mat” în medicină, când orice ai face nu mai există o soluție bună. Pentru cei care nu cunosc termenii medicali, starea de „șoc refractar” înseamnă o stare de hipotensiune profundă și prelungită, care nu mai răspunde la doze din ce în ce mai mari de noradrenalină. Nu mai există soluție la aceasta situație și deznodământul inevitabil este decesul, oricare ar fi doza de noradrenalină, mare sau mică.
„Sfârșitul vieții”, reglementat în țările din Europa, dar nu și în România
Impasul terapeutic este o realitate cu care orice medic se confruntă în viața sa, și, în această situație, continuarea tratamentelor invazive și agresive devine nu doar inutilă, ci nu face decât să prelungească suferința bolnavului și a familiei sale, fără a avea nici o speranță de recuperare sau de vindecare.
În Franța în particular și în Europa în general, spre deosebire de România, această situație legată de sfârșitul vieții în secțiile de reanimare este riguros reglementată și face parte din conceptul de „limitare terapeutică”; această practică se aplică pacienților în stare terminală, considerați fără perspective de supraviețuire.
„Îndârjirea terapeutică” este pedepsită prin lege în Franța
În Franța, de exemplu, insistența de a administra un tratament atunci când nu mai există șanse de supraviețuire, poartă numele de „îndârjire terapeutică” (“obstination déraisonnable” sau “acharnement thérapeutique”, legea Leonetti din 2005) și este sancționată prin lege ca o practică medicală neadaptată situației, care aduce atingere demnității pacientului respectiv.
Fără să avem pretenția de a face lumină în acest caz, dorim să oferim câteva elemente care să contribuie la o mai bună înțelegere a ceea ce presupune reanimarea și cadrul legal în care se desfășoară îngrijirile din faza terminală în reanimările din Franța.
Franța a reglementat legislația în urmă cu 20 de ani
În Franța, încadrarea legală a practicilor de limitarea a îngrijirilor medicale vizează atât drepturile pacientului, cât și protejarea juridică a echipei medicale confruntată cu această situație.
Echipa medicală are datoria de a acționa strict în interesul pacientului, chiar dacă aceasta poate să însemne câteodată limitarea îngrijirilor medicale la pacienții care sunt considerați în fază terminală, fără un proiect terapeutic rezonabil.
Aceste legi au început să fie elaborate în Franța încă de acum 20 de ani și continuă să evolueze. Vă îndemnăm să citiți la sfârșitul acestui articol câteva din principiile pe care se fondează îngrijirile la pacienții aflați în fază terminală (și a pacienților în stare critică în general) în secția de Terapie Intensivă în Franța.
„Și pacienții trebuie protejați, dar și echipele medicale”
Citindu-le, veți înțelege cât de complexă este această problematică și cât este de necesară definirea unui cadru legal bine detaliat și în România. Fără acest cadru legal, exagerările și excesele în ambele sensuri sunt posibile. Și pacienții trebuie protejați, dar și echipele medicale au nevoie de o protecție legală în fața acestor cazuri dificile”, este o parte din scrisoarea deschisă a medicilor.
Articolul integral, care se află pe cristoiublog.ro, poate fi citit aici.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook