Utilizatorii ChatGPT și ai altor platforme de inteligență artificială vor observa schimbări importante începând cu săptămâna aceasta. Din data de 2 august, Uniunea Europeană pune în aplicare o nouă etapă a AI Act, primul regulament european dedicat inteligenței artificiale. Noile obligații vizează transparența, combaterea dezinformării și identificarea clară a conținutului creat cu ajutorul AI.
Măsurile se aplică dezvoltatorilor și furnizorilor de sisteme de inteligență artificială și urmăresc să ofere utilizatorilor mai multă claritate atunci când folosesc astfel de tehnologii.
ChatGPT și ceilalți chatboți vor trebui să spună clar că sunt Inteligență Artificială
Una dintre cele mai importante modificări este obligația ca sistemele conversaționale bazate pe inteligență artificială să informeze explicit utilizatorii că discută cu un program și nu cu o persoană.
Scopul noii reguli este de a elimina orice confuzie și de a crește transparența în interacțiunile dintre oameni și sistemele AI. Indiferent dacă este vorba despre asistenți virtuali, chatboți pentru servicii clienți sau platforme precum ChatGPT, utilizatorii trebuie să știe încă de la început că răspunsurile sunt generate de un sistem automatizat.
Deepfake-urile vor trebui etichetate
O altă schimbare majoră privește imaginile, videoclipurile și înregistrările audio create sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Conținutul de tip deepfake va trebui să fie etichetat în mod vizibil, iar fișierele generate cu AI vor include și marcaje tehnice care permit identificarea automată a originii lor. Măsura are rolul de a limita răspândirea materialelor înșelătoare și de a facilita depistarea conținutului manipulat.
UE vrea să reducă manipularea și dezinformarea
Comisia Europeană susține că noile obligații reprezintă un pas important pentru protejarea utilizatorilor într-un context în care inteligența artificială este folosită tot mai des pentru generarea de texte, imagini, clipuri video și conținut audio.
Executivul european consideră că etichetarea clară a materialelor generate cu AI îi va ajuta pe cetățeni să distingă mai ușor informațiile autentice de cele create artificial și să ia decizii în cunoștință de cauză. În același timp, regulile oferă companiilor un cadru unitar privind obligațiile de conformare și modul în care acestea pot demonstra că respectă legislația europeană.
Peste 180 de organizații au aderat deja la Codul de bune practici
Înaintea intrării în vigoare a noilor obligații, Comisia Europeană a publicat prima listă cu peste 180 de organizații care au semnat Codul de bune practici privind inteligența artificială. Documentul UE stabilește recomandări privind transparența, etichetarea conținutului generat cu AI și implementarea măsurilor tehnice necesare pentru respectarea noilor cerințe.
Regulamentul european privind inteligența artificială este implementat treptat, iar data de 2 august 2026 a marcat un nou pas în aplicarea sa.
Obiectivul Uniunii Europene este ca dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale să se desfășoare într-un cadru sigur, predictibil și transparent. Pe măsură ce instrumente precum ChatGPT, generatoarele de imagini și alte aplicații AI devin parte din activitatea zilnică a milioane de europeni, autoritățile urmăresc să crească încrederea publicului și, totodată, să reducă riscurile asociate utilizării acestor tehnologii.
În fapt, noile reguli nu interzic utilizarea inteligenței artificiale, ci stabilesc standarde mai clare pentru dezvoltatori și platforme, astfel încât utilizatorii să știe când interacționează cu AI și când conținutul pe care îl văd sau îl ascultă a fost creat ori modificat cu ajutorul acestei tehnologii.
Foto: Pixabay
Citește și: Eugen Lenghel, specialist data science: „Odată cu apariția Chat GPT-3 putem spune că suntem în pragul unei noi revoluții industriale”. Exclusiv
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
