Simona Ionescu / Redactor Șef

Cine sunt autorii tablourilor care au atras revocarea ambasadoarei SUA din România. Avea „artă satanică cu bebeluși” la reședință. Exclusiv

Cine sunt autorii tablourilor care au atras revocarea ambasadoarei SUA din România. Avea „artă satanică cu bebeluși” la reședință. Exclusiv
Ambasada Statelor Unite la București se află în centrul unui scandal neașteptat, după apariția unor acuzații extrem de grave la adresa unei foste ambasadoare americane. Potrivit unor declarații recente, în reședința oficială ar fi fost expuse lucrări descrise drept „artă satanică cu bebeluși”, fapt care a stârnit reacții puternice la nivel mondial.

Afirmațiile au fost făcute în cadrul podcastului „The Katie Miller Podcast” de către Erin Elmore, directoarea programului Art in Embassies (o inițiativă de diplomație culturală lansată în anii ’60, pe vremea administrației Kennedy, menită să promoveze dialogul intercultural prin artă în ambasadele americane din întreaga lume) din Departamentul de Stat american.

Exclusiv. Cine sunt autorii lucrărilor de artă care au atras revocarea ambasadoarei SUA din România. Acuzații de „artă satanică cu bebeluși” la reședință
Expoziția fraților De la Torre a fost inaugurată la reședința ambasadoarei Kathleen Kavalec în iulie 2024 (Foto: X)

Aceasta a vizat-o direct pe Kathleen Kavalec, numită ambasadoare a SUA în România de președintele Joe Biden în iunie 2022 și confirmată de Senatul american în decembrie același an. Kavalec și-a început mandatul la București la începutul anului 2023. Un an mai târziu, se lăuda pe X cu expoziția de artă adusă în reședința sa din București, expoziție de la care i s-a tras și încheierea prematură a mandatului.

Plecare prezentată oficial drept pensionare

După aproximativ doi ani de mandat, pe 20 mai 2025, autoritățile americane au anunțat retragerea lui Kathleen Kavalec, explicată public ca o pensionare. Conducerea ambasadei a fost preluată temporar de adjunctul Michael Dickerson, în calitate de însărcinat cu afaceri. Comunicatele oficiale au vorbit despre încheierea unei „carriere diplomatice remarcabile”, aceasta se bucura de recunoaștere publică în România, inclusiv prin acordarea Ordinului „Steaua României”.

Totuși, potrivit celor mai recente dezvăluiri, această plecare ar fi fost determinată de un incident mult mai sensibil. Directoarea programului Art in Embassies, Erin Elmore, cunoscută ca avocată, jurnalistă și filantroapă susține că ar fi intervenit personal pentru înlăturarea ambasadoarei, după ce a aflat că în reședința oficială erau expusă „artă satanică cu bebeluși”.


Rolul ei este de a „corecta” derapajele ideologice din cadrul Departamentului de Stat, insistând asupra unui control strict al artei expuse în spațiile diplomatice. Potrivit declarațiilor sale, situația ar fi fost semnalată de Anna Paulina Luna, congresmen republican, aflată în România în cadrul unei delegații oficiale a Congresului SUA, în aprilie 2025. Aceasta ar fi observat lucrările respective în reședința ambasadorului și ar fi alertat-o imediat pe Elmore.

„În 15 minute eram deja în legătură cu echipa lui Marco Rubio”, a afirmat Erin Elmore, susținând că a escaladat rapid cazul la nivel politic înalt.

Cine sunt De la Torre Brothers, artiștii expuși în reședința fostei ambasadoare SUA de la București

De la Torre Brothers sunt o echipă de artiști contemporani, frați, cunoscuți pentru lucrările lor expresive, adesea abordând teme „întunecate” și simbolism religios, iar stilul lor combină adesea elemente de artă urbană, religioasă și pop.

Frații Einar (n. 1960) și Jamex (n. 1963) de la Torre sunt originari din Guadalajara, Mexic. Ei lucrează împreună de peste trei decenii și sunt cunoscuți la nivel internațional pentru creațiile lor complexe în tehnică mixtă, sculptură din sticlă suflată și instalații.

Frații au emigrat cu familia în Statele Unite în anii ’70 și își împart acum timpul între studiourile din San Diego, California, și Baja California, Mexic. Experiența biculturală influențează profund tematica operei lor, care combină simboluri religioase, imagini pop și elemente din cultura mexicană și americană.

Lucrările lor au fost expuse în muzee din întreaga lume și în mai multe bienale și au atras atenția colecționarilor de artă contemporană. Prețurile operelor lor variază semnificativ: de exemplu, piese lenticulare sau sculpturi pot fi vândute la zeci de mii de dolari, cu lucrări autentificate în jurul valorii de 20.000 – 50.000 de dolari sau mai mult, în funcție de dimensiune și tehnică.

Tematică și controverse

Arta lor este adesea densă, plină de simbolism și stratificări vizuale, ceea ce poate genera interpretări variate. Lucrările includ referințe la iconografie religioasă, istorie, mitologie și cultura de masă, ceea ce uneori le face să pară provocatoare sau șocante pentru publicul conservator. Criticii spun că lucrările lor ar trebui privite ca explorări critice și simbolice ale identității și culturii.

Frații De la Torre sunt recunoscuți pentru capacitatea lor de a combina tradiția și contemporaneitatea într-un mod care invită la dialog și interpretare, transformând controversele în parte din discursul artistic despre granițe, religie și cultură. Ei creează artă care explorează conflictul dintre sacru și profan, punând în scenă imagini puternice care pot provoca și stârni discuții. Tema centrală a lucrărilor lor este adesea criza spirituală, simbolismul religios reinterpretat și critica socială.

Una dintre cele mai controversate lucrări ale lor, și care ar fi dus la revocarea ambasadoarei SUA Kathleen Kavalec, este „Faun în marele Oraș”, o lucrare cu efecte vizuale 3D, având în centru un cap încornorat, înconjurat de portrete ale unor bebeluși. Mai mute lucrări expuse în reședința din București a fostei ambasadoare SUA Kathleen Kavalec au fost făcute publice cu ocazia vernisajului expoziției, din iulie 2024.

Foto: X

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri