Cine sunt românii care scapă de plata impozitelor. Se ia decizia

Un număr mare de români vor scăpa de plata impozitului pe salariu, conform unui nou proiect de lege aflat în Parlament. Inițiativa apare în contextul creșterii alarmante a ratei șomajului în rândul tinerilor.

Pe fondul unei rate ridicate a șomajului și a unui exod masiv al tinerilor din România, un grup de parlamentari a propus un proiect de lege care urmărește stimularea angajării tinerilor în țară prin facilități fiscale acordate angajatorilor. Proiectul, recent depus la Senat, prevede modificări ale Codului Fiscal menite să încurajeze tinerii să intre pe piața muncii.

Cine sunt românii care scapă de plata impozitelor

Datele recente evidențiază o situație care se agravează în rândul tinerilor care ar trebui să intre pe piața muncii. Conform statisticilor, în mai 2024, șomajul în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani a ajuns la 20,5%, mult peste media națională. În același timp, peste 18.000 de tineri au părăsit țara în 2022, majoritatea din motive economice, cum ar fi nivelul scăzut de trai și lipsa oportunităților de muncă.

Măsuri propuse de proiectul de lege

Pentru a răspunde acestor provocări, proiectul propune măsuri fiscale menite să reducă povara financiară a angajatorilor și să stimuleze angajarea tinerilor. Printre măsuri se numără:

Scutirea de impozit pe venit: Elevii, ucenicii, studenții și persoanele aflate la primul loc de muncă vor fi scutiți de impozitul pe venit de 10% pentru partea din venitul brut aferent salariului minim brut pe țară, pentru o perioadă de 24 de luni.

Scutirea parțială de contribuții sociale: Ucenicii, elevii și studenții care lucrează cu normă parțială vor beneficia de scutiri parțiale la contribuțiile de pensii (25%) și sănătate (10%) pentru partea din venitul brut până la nivelul salariului minim brut pe țară, pentru o perioadă de maximum 24 de luni.

Scutirea integrală pentru prima angajare: Persoanele care sunt la prima angajare vor beneficia de o scutire integrală a contribuțiilor pentru venitul brut până la nivelul salariului minim brut pe țară, pentru o perioadă de doi ani.

Impactul bugetar al măsurilor propuse

Inițiatorii proiectului estimează un impact bugetar anual maxim de 4,8 miliarde de lei, însă subliniază că, pe termen lung, măsurile vor reduce costurile asociate cu șomajul și munca nedeclarată, contribuind la creșterea veniturilor bugetare prin generarea de noi contracte de muncă. Deputatul Alin Apostol, unul dintre inițiatori, a subliniat că aceste măsuri urmăresc să reducă emigrarea tinerilor din motive economice.

„Impozitul și contribuțiile sunt zero pentru veniturile până la nivelul salariului minim în primele 24 de luni de activitate profesională”,  a afirmat acesta.

Sursa foto: arhivă