Simona Ionescu / Redactor Șef

Cioacă, pedepsit de Elodia chiar și după moarte. De ce nu vor judecătorii să-l elibereze

Cioacă, pedepsit de Elodia chiar și după moarte. De ce nu vor judecătorii să-l elibereze
Fostul polițist Cristian Cioacă nu iese din pușcărie așa repede cum și-ar fi dorit. Judecătoria Pitești a respins, zilele acestea propunerea de liberare condiționată a deținutului.

Fost polițist Cristian Cioacă a fost condamnat la 16 ani și 8 luni de închisoare pentru uciderea soției sale, avocata Elodia Ghinescu, al cărei cadavru n-a fost găsit niciodată. Conform sentinței, acesta ar trebui să iasă din detenție la 2 august 2028. Cu toate acestea, fostul polițist vrea să fie liber după ce a ispășit trei sferturi din pedeapsă. Comisia Penitenciarului Mioveni (Argeș) l-a propus pentru liberare condiționată, deja a doua oară, însă instanța a respins și de această dată cererea. Amintim că ambele solicitări de liberare condiționată au fost depuse anul acesta.

Cadavrul Elodiei Ghinescu nu a mai fost găsit

Instanța a respins cererea, considerând că nu au fost îndeplinite în totalitate cerințele. Unul dintre motive e acela că deținutul nici măcar nu a început plata despăgubirilor civile datorate familiei Elodiei Ghinescu.

Moartea Elodiei, o poveste cu tâlc! „A dovedit nepăsare față de memoria ei”

Judecătoria Pitești a constatat că fostul polițist Cristian Cioacă a executat până în prezent fracţia din pedeapsă prevăzută de dispoziţiile legale. De asemenea, judecătorul a luat act și de faptul că acesta a avut un comportament corespunzător pe întreaga perioada a executării pedepsei, dovedit prin multiple recompense şi participare constantă la activităţi lucrative.

Cioacă nu dă semne că ar regreta uciderea soției sale, în timp ce cadavrul acesteia e în continuare de negăsit

Însă, sub aspectul oportunităţii, instanţa apreciază că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege: de a da dovezi temeinice de îndreptare.

Deţinutul a dovedit de-a lungul timpului nepăsare atât faţă de memoria victimei, prin neasumarea faptelor sale, cât şi faţă de victimele colaterale, prin faptul că nu a depus minime diligenţe de diminuare a consecinţelor infracţiunilor săvârşite, prin achitarea fie și parţială a despăgubirilor civile la care a fost obligat faţă de familia victimei (fiul minor al acesteia și al inculpatului, mamă, frate), cu toate că din caracterizarea depusă la dosar reiese că persoana condamnată a beneficiat de sprijin financiar pe tot parcursul executării pedepsei, realizând totodată venituri şi ca urmare a muncii prestate în penitenciar (…), astfel că, în opinia instanţei avea posibilitatea de a achita cel puțin parţial sumele ce i-au fost puse în sarcină, dacă dorea să facă dovada bunei credinţe în acest sens”, se arată în dosarul de la Judecătoria Pitești.

Concluziile instanței: „Deţinutul nu a conştientizat consecinţele faptelor sale”

Magistrații consideră că procesul de reeducare şi prevenţie nu a fost finalizat. „Deţinutul nu a conştientizat consecinţele faptelor sale, nu le asumă, nu a făcut progrese reale pe calea reintegrării sociale din această perspectivă şi nu prezintă garanţii suficiente că punerea sa în libertate nu constituie un pericol pentru societate, impunându-se ca acesta să-şi intensifice eforturile în ceea ce priveşte formarea unei atitudini de respect faţă de valorile sociale şi ordinea de drept”, se mai arată în decizia instanței.

Hotărârea Judecătoriei Pitești nu este definitivă și a fost deja contestată de Cristian Cioacă. Este de așteptat ca apelul acestuia să fie din nou respins, caz în care următoarea cerere de liberare condiționată va putea fi făcută după data de 10 noiembrie 2023. Amintim că fostul polițist Cristian Cioacă din Pitești execută la Penitenciarul Mioveni pedeapsa de 16 ani şi 8 luni închisoare la care a fost condamnat pentru săvârșirea infracţiunilor de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, profanarea de cadavre sau morminte şi acces ilegal la un sistem informatic.

Sursa foto: Arhivă

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre