Criza financiară din Vatican pe care Papa Francisc nu a reușit să o rezolve. Deficit bugetar de 83 de milioane de euro

Vaticanul se confruntă cu o criză financiară severă, cu un deficit bugetar de peste 83 de milioane de euro în 2024 și un fond de pensii subfinanțat, estimat la 631 de milioane de euro în 2022, care pune în pericol plata salariilor și pensiilor pentru cei aproximativ 4.500 de angajați. Vor fi probleme mari pentru următorul papă.

Vaticanul, „o bombă cu ceas economică”

Mandatul Papei Francisc a fost marcat de eforturi de curățare a finanțelor opace ale Vaticanului, inclusiv noi măsuri anticorupție. Stabilitatea financiară a Vaticanului afectează nu numai misiunea sa religioasă globală, ci și activitățile sale caritabile extinse, de la ajutor umanitar la promovarea protecției climei.

Specialiștii spun că un Vatican slăbit financiar ar putea diminua influența sa în discuțiile cheie privind sustenabilitatea și drepturile omului.

De aceea, modul în care următorul Papă va aborda aceste probleme ar putea remodela angajamentul global al Bisericii pentru decenii. „Următorul papă nu va moșteni doar o povară spirituală, ci și o bombă cu ceas economică”, a declarat un consilier financiar al Vaticanului.

Fondul de pensii al Vaticanului avea un deficit estimat la 631 de milioane de euro în 2022

Papa Francisc a implementat reforme drastice, inclusiv reduceri salariale, eliminarea subvențiilor pentru locuințe și crearea unei comisii pentru donații, dar problemele structurale au persistat.  Salariile, care reprezintă cea mai mare cheltuială a Curiei Romane (139,5 milioane de euro în 2021), sunt sub presiune, iar capacitatea de a le susține pe termen lung este pusă la îndoială.

Pe de altă parte, potrivit Reuters, ultimele conturi aprobate în 2024 au arătat un deficit de 83 de milioane de euro (aproximativ 94 de milioane de dolari). Iar fondul de pensii al Vaticanului avea un deficit estimat la 631 de milioane de euro în 2022, fără actualizări oficiale recente, dar cu speculații că această sumă a crescut.

Principalii factori care au contribuit la această criză

Contribuțiile prin Peter’s Pence, donațiile anuale ale catolicilor, au scăzut de la 80 de milioane de euro sub Papa Benedict al XVI-lea la aproximativ 40 de milioane sub Papa Francisc, din cauza scandalurilor financiare și a pierderii încrederii.

De asemenea, pandemia de coronavirus a redus veniturile din Muzeele din Vatican, o sursă majoră de lichidități. Pe de altă parte, condamnarea cardinalului Angelo Becciu pentru fraudă și delapidare au afectat reputația și lichiditățile Vaticanului.

Eforturile Papei Francisc de a rezolva situația

Pentru a proteja locurile de muncă ale celor 4.500 de angajați, Papa Francisc a impus reduceri salariale semnificativ. În 2021, a redus salariile cardinalilor cu 10%, ale altor superiori cu 8% și ale clerului și religioșilor din nivelurile inferioare cu 3%.

Creșterile de vechime au fost suspendate până în 2023, când au fost eliminate subvențiile pentru locuințe pentru cardinali și șefi de dicasterii, crescând chiriile la nivelul pieței.

Aproximativ 70% din cele 2.400 de apartamente gestionate de APSA (Administrația Patrimoniului Scaunului Apostolic) erau închiriate angajaților la prețuri cu 40% sub piață. În august 2021, a abolit „tokenul” (o formă de rambursare) pentru membrii Capitlului Sf. Petru care aveau deja salarii sau alte venituri.

Crearea Comisiei pentru Donații

Asociația Laicilor Angajați ai Vaticanului, echivalentul unui sindicat, a criticat reducerile, subliniind că salariile nu au fost indexate la inflație, iar angajații sunt „epuizați de tăieri și de lipsa răspunsurilor la cererile lor legitime”.

Salariile la Vatican variază de la 1.300 de euro pe lună pentru nivelul de bază la 4.500-5.500 de euro pentru cardinali, sume modeste în contextul costurilor de trai din Roma.

Pe 27 februarie 2025, cu doar câteva zile înainte de ultima sa internare, Papa Francisc a creat o Comisie pentru Donații pentru Scaunul Apostolic, cu scopul de a stimula contribuțiile de la catolici, conferințe episcopale și „alți potențiali binefăcători”.

Comisia, formată dintr-un președinte și patru membri, operează sub APSA și Guvernatoratul Vaticanului și are misiunea de a finanța proiecte specifice ale Curiei Romane. Această măsură a fost un răspuns la opoziția cardinalilor față de reduceri suplimentare și la sugestia Papei ca birourile Vaticanului să caute finanțare externă.