Criza pensiilor lovește Europa iar România va fi prima afectată, arată un expert străin. Potrivit unei analize recente, sistemele publice de pensii sunt supuse unei presiuni uriașe din cauza schimbărilor demografice. Scăderea natalității și creșterea speranței de viață creează un dezechilibru major: tot mai puțini angajați susțin un număr tot mai mare de pensionari. Această realitate a dus la ceea ce mulți experți numesc deja un „război economic” între generații.
Avertismentul care pune România în centrul atenției
Un expert citat de presa internațională atrage atenția asupra unui scenariu alarmant pentru regiune.
„Nu cred că vom vedea o prăbușire a sistemelor de pensii, dar cred că ele vor deveni o problemă politică foarte urâtă în toată Europa. Dacă va exista o prăbușire, aceasta ar putea începe în România și Bulgaria, unde lucrurile vor deveni foarte dificile”, a arătat expertul citat de The Telegraph.
Acest avertisment nu vine întâmplător. România este deja vulnerabilă din cauza dezechilibrelor bugetare și nu numai. Economia României se confruntă cu lipsa economisirii private și e dependentă de contribuțiile actuale, care pun o presiune enormă pe viața de zi cu zi a cetățenilor.
Criza pensiilor din România, probleme structurale
Sistemul de pensii din România se confruntă deja cu mai multe probleme structurale care îl fac dificil de susținut pe termen lung. În primul rând, populația este într-un proces accentuat de îmbătrânire, cauzat de natalitatea scăzută, migrația masivă a tinerilor și creșterea speranței de viață. Acest dezechilibru demografic înseamnă că numărul pensionarilor crește, în timp ce baza de contributori activi scade constant.
În al doilea rând, sistemul public funcționează pe principiul „pay-as-you-go”, ceea ce înseamnă că pensiile actuale sunt plătite din contribuțiile angajaților de azi. Problema este că raportul dintre contributori și beneficiari devine tot mai nefavorabil, ceea ce generează un deficit structural acoperit din bugetul de stat. Acest lucru crește dependența sistemului de taxe generale și pune presiune pe finanțele publice.
Alți factori importanți sunt economia informală și nivelul ridicat de evaziune fiscală, care reduc veniturile colectate la bugetul de pensii. În plus, există și problema pensiilor speciale, care amplifică percepția de inechitate și cresc cheltuielile totale ale sistemului.
Migrația forței de muncă accentuează dificultățile, deoarece mulți români activi contribuie la sistemele de pensii din alte state, nu la cel național. În același timp, lipsa economisirii private suficiente face ca majoritatea populației să depindă exclusiv de pensia publică, ceea ce crește presiunea pe sistemul de stat.
De ce sistemul actual nu mai funcționează
Problema nu a apărut peste noapte. Ea este rezultatul a zeci de ani de evoluții demografice nefavorabile.
După perioada de boom demografic de după al Doilea Război Mondial, Europa a intrat într-o fază de declin al natalității. În paralel, medicina și condițiile de trai au crescut semnificativ durata de viață.
Astăzi, aproximativ o cincime din populația Europei are peste 65 de ani, iar estimările arată că până în 2050 proporția va crește dramatic.
Mai mult, situația este agravată de faptul că două treimi dintre cetățenii Uniunii Europene nu au economii suficiente pentru pensie, ceea ce îi face dependenți de sistemele publice.
Tinerii plătesc mai mult, dar cred tot mai puțin
În timp ce generațiile mai în vârstă beneficiază de pensii în creștere, tinerii se confruntă cu o realitate diferită: sunt obligați la plata unor contribuții (pentru pensii) mai mari în timp ce vârstele de pensionare sunt tot mai ridicate. România a făcut în acest sens exact ceea ce au făcut și alte guverne europene, optând pentru soluții rapide, cu efecte pe termen scurt. Între acestea se numără creșterea vârstei de pensionare, majorarea contribuțiilor plătite de actualii angajați și reducerea beneficiilor viitoare.
În unele state nordice, vârsta de pensionare este deja legată direct de speranța de viață, ajungând chiar la 70 de ani în perspectivă.
Această presiune generează frustrare în rândul tinerilor, care încep să-și piardă încrederea că vor beneficia vreodată de pensiile pentru care contribuie astăzi.
Europa de Est, în prima linie a crizei
Dacă în Europa de Vest problema este gravă, în Europa de Est situația este și mai delicată. Fostele țări comuniste se confruntă cu o combinație periculoasă care riscă să le arunce în colaps. Ecuația alătură populație în scădere, emigrație masivă, îmbătrânire accelerată. În acest context, presiunea asupra sistemelor de pensii este și mai mare, iar soluțiile devin tot mai radicale – de la taxe suplimentare până la intervenții directe în sistem.
Situația actuală creează o ruptură socială profundă. Pe de o parte, pensionarii consideră că și-au câștigat drepturile după o viață de muncă și cer pensii satisfăcătoare. Pe de altă parte, tinerii simt că sunt obligați să susțină un sistem care nu le oferă garanții. Expertul citat mai avertizează că această tensiune riscă să se transforme într-o criză socială majoră, alimentată de: proteste, neîncredere în instituții, polarizare politică
În acest context, e evident că întreaga Europă se află într-un punct critic. Reformele sistemelor de pensii nu mai pot fi amânate, însă orice decizie vine cu costuri sociale și politice. Deja guvernele țărilor europene discută pe tema soluțiilor ieșirii din criză. Se vorbește, în primul rând, despre stimularea natalității și încurajarea economisirii private, în paralel cu reforme fiscale și creșterea vârstei de pensionare
Pentru România, provocarea este și mai mare. Fără măsuri rapide și eficiente, riscul dezechilibrelor majore crește semnificativ de la o zi la alta.
Foto: Pixabay
Citește și: Americanii au și ei probleme cu pensiile speciale. Biden și-a „aranjat” cea mai mare pensie din istoria președinților
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
