Cum ajung banii donați pentru campania lui Nicușor chiar în buzunarul acestuia. Culmea, schema e legală!

Într-o Românie în care creșterile de taxe și scăderea puterii de cumpărare afectează milioane de familii, președintele Nicușor Dan ar putea solicita, conform legii, rambursarea sumei de 3,6 milioane de lei cheltuite în campania electorală din 2024. Banii provin din donații, însă, potrivit legislației electorale, pot fi considerați cheltuieli eligibile ce se recuperează de la stat — prin intermediul Autorității Electorale Permanente (AEP).

Donații transformate în decont!

Avocatul Adrian-Toni Neacșu, citat de Luju.ro, trage un semnal de alarmă: „Ni se cere să suportăm sărăcia bugetului, dar el poate cere banii înapoi. Sunt fonduri publice. Nu contează că provin din donații — legea le permite rambursarea.”

Ce spune legea în România? Practic, toți românii devin donatori pentru candidat!

Conform Legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, statul poate rambursa cheltuielile de campanie ale candidaților, în anumite condiții:

• Art. 28: candidații pot primi înapoi sumele cheltuite, inclusiv cele provenite din donații, dacă respectă plafonul legal și obțin un anumit procent din voturi;

• Art. 49: rambursările se fac din bugetul de stat, prin AEP;

• Art. 40(6): chiar dacă donațiile vin de la persoane fizice sau juridice, ele intră în circuitul de decontare, dacă nu sunt returnate donatorului.

Cu alte cuvinte, chiar dacă banii nu vin direct de la contribuabil, tot contribuabilul îi suportă la final.

Alte „state civilizate” nu permit asemenea scamatorii!

România nu este singura țară care permite rambursarea cheltuielilor electorale, dar modul în care acest lucru este reglementat diferă semnificativ în alte state:

• Germania: finanțarea partidelor se face parțial de la stat, dar cheltuielile trebuie justificate extrem de strict, cu audit extern și plafon pe număr de voturi obținute.

• Franța: doar candidații care obțin minimum 5% din voturi pot solicita rambursare, iar sumele sunt limitate; donațiile private nu pot fi transformate în venit personal.

• SUA: sistemul este diferit – finanțarea e preponderent privată, dar candidații trebuie să declare toate sursele, iar fraudarea mecanismului este sancționată penal.

• Canada: doar o parte din cheltuieli se rambursează, iar orice sumă donată care rămâne necheltuită trebuie returnată sau donată unui partid.

În multe cazuri, excesul de donații nu poate deveni câștig personal, ci trebuie donat înapoi în circuitul public sau politic. În România, legislația lasă loc interpretărilor și, mai grav, pare să nu fi ținut cont de contextul actual de criză bugetară.

Situația nu este neapărat ilegală, dar este profund discutabilă din perspectivă morală. Într-un climat social în care se cere „strângerea curelei” cetățeanului, faptul că un lider politic ar putea încasa milioane din fonduri donate (și decontate ulterior de stat) ridică un semn de întrebare privind etica utilizării legii.

„Nu contează că poate. Contează dacă e corect”, spune un fost expert în integritate financiară din Autoritatea Electorală Permanentă, sub protecția anonimatului.