Simona Ionescu / Redactor Șef
O descoperire arheologică spectaculoasă, realizată în apropierea Mării Galileii, aduce noi informații despre cum se botezau copiii în urmă cu 1.400 de ani, într-una dintre cele mai vechi comunități creștine. Un artefact unic, găsit în orașul antic Hippos, ar putea rescrie parțial ceea ce se știa până acum despre ritualurile de botez din perioada bizantină.
Specialiștii spun că obiectul descoperit este fără precedent și oferă indicii rare despre cum se botezau copiii și despre practicile religioase din primele secole ale creștinismului.
Hippos era, în perioada bizantină, un important centru episcopal situat pe malul estic al Mării Galileii. Orașul avea o semnificație religioasă aparte, fiind considerat singurul oraș predominant creștin din zonă și controlând teritorii asociate cu activitatea lui Iisus.
În acest context, botezul nu era doar un simplu ritual, ci un moment esențial al vieții religioase. Deși există puține surse scrise detaliate despre cum se botezau copiii în acea perioadă, descoperirile arheologice încep să completeze acest gol.
Obiectul descoperit este un bloc de marmură, de formă rectangulară, prevăzut cu trei cavități emisferice. Acesta a fost găsit într-o sală de botez numită photisterion, lângă o cristelniță, într-un spațiu ceremonial recent scos la lumină.
Cercetătorii cred că cele trei cavități erau folosite pentru a păstra uleiuri sacre utilizate în timpul botezului. Acest detaliu este esențial pentru a înțelege cum se botezau copiii, deoarece sugerează existența unui ritual mai complex decât se credea până acum.
În mod tradițional, botezurile creștine timpurii implicau două ungeri: una înainte și una după scufundarea în apă. Însă acest artefact indică posibilitatea unui ritual în trei etape, ceea ce îl face extrem de neobișnuit.
Un aspect deosebit de important este faptul că artefactul a fost descoperit într-o sală destinată botezului copiilor și sugarilor. Catedrala din Hippos avea două astfel de spații: unul pentru adulți și altul pentru cei mici.
Sala în care a fost găsit obiectul a fost construită după anul 591 d.Hr. și a fost distrusă de un cutremur în anul 749. Prăbușirea clădirii a acoperit artefactele cu dărâmături, contribuind la conservarea lor timp de peste un mileniu.
Această descoperire oferă o perspectivă rară asupra modului în care se botezau copiii în acea perioadă și sugerează că existau diferențe clare între ritualurile destinate adulților și cele pentru copii.
După analize detaliate și comparații cu alte descoperiri, specialiștii au ajuns la concluzia că nu există artefacte similare cunoscute până în prezent.
Inițial, blocul de marmură nu a atras atenția arheologilor, fiind considerat un obiect obișnuit. Însă studiile ulterioare au demonstrat importanța sa excepțională pentru înțelegerea practicilor liturgice din creștinismul timpuriu.
Arheologul Michael Eisenberg, de la Universitatea din Haifa, a explicat că descoperirea ar putea „deschide o poartă” către înțelegerea evoluției ritualurilor de botez.
Specialiștii atrag atenția că, în primele secole creștine, ritualurile nu erau uniforme. În funcție de regiune, comunitățile dezvoltau propriile tradiții, multe dintre ele nefiind documentate în scris.
În acest context, descoperirea de la Hippos este cu atât mai valoroasă, deoarece oferă indicii concrete despre diversitatea practicilor religioase. Astfel, modul în care se botezau copiii putea varia semnificativ de la o comunitate la alta.
Artefactul descoperit ar putea completa aceste „goluri” din istorie și ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine cum a evoluat unul dintre cele mai importante ritualuri creștine.
Hippos nu este la prima descoperire importantă. În ultimii ani, arheologii au scos la lumină numeroase artefacte valoroase, inclusiv un centru de îngrijire creștin vechi de aproximativ 1.600 de ani, considerat de unii cel mai vechi azil din lume.
De asemenea, în apropierea ruinelor au fost descoperite bijuterii antice și monede de aur, indicând prosperitatea orașului în perioada bizantină.
Dincolo de valoarea istorică, descoperirea oferă o perspectivă fascinantă asupra unei întrebări care continuă să intereseze și astăzi: cum se botezau copiii în trecut și cum au evoluat aceste practici până în prezent.
Chiar dacă ritualurile moderne sunt diferite, această piesă de marmură veche de 1.400 de ani demonstrează că practicile creștine au fost, încă de la început, mai diverse și mai complexe decât ne-am fi imaginat.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
