Femeie însărcinată aflată în moarte cerebrală, ținută în viață până la nașterea fătului. O lege anti avort a provocat totul

Adriana Smith, o asistentă medicală și mamă în vârstă de 31 de ani din Georgia, SUA, era însărcinată în opt săptămâni când a fost declarată în moarte cerebrală în februarie, după ce a suferit o problemă medicală gravă.
Totuși, familia susține că spitalul le-a spus că, din punct de vedere legal, femeia trebuia menținută în viață pe cale artificială pentru a permite fătului să se dezvolte. Familia afirmă că medicii le-au spus că nu aveau voie legal să ia în calcul alte opțiuni. Situația a stârnit revoltă, dar și întrebări privind etica și moralitatea.
Săptămâna trecută, bebelușa Adrianei Smith, o fetiță care a primit numele de Chance, a fost născuă prin cezariană de urgență, cântărind mai puțin de un kilogram și având nevoie de îngrijire în unitatea de terapie intensivă neonatală (NICU).
Cazul a atras atenția la nivel național și a ridicat numeroase întrebări legale și etice legate de consimțământul medical: cine are dreptul de a lua decizii pentru persoanele permanent incapabile, mai ales când sunt însărcinate? Și în ce măsură legile anti-avort complică îngrijirea în sarcină?
„Pentru că spitalul a crezut că nu poate permite ca această femeie în moarte cerebrală să fie declarată decedată, din cauza legii stricte anti-avort din stat, au simțit că trebuie să facă tot posibilul pentru a menține fătul în viață”, a declarat Michele Goodwin, profesoară de drept constituțional și politici globale de sănătate la Georgetown Law.
Adriana Smith, în vârstă de 30 de ani la acel moment, s-a prezentat în luna februarie la Spitalul Northside din zona metropolitană Atlanta cu dureri de cap severe, a declarat mama ei, April Newkirk.
Aceasta a spus că Smith a primit medicație și a fost trimisă acasă. Nu i s-a făcut tomografie computerizată și nu a fost reținută pentru observație peste noapte.
Newkirk a mai spus că iubitul fiicei sale a găsit-o într-o stare de sufocare, și Smith a fost transportată la Emory Decatur, apoi la Spitalul Universitar Emory, unde o tomografie a arătat multiple cheaguri de sânge la nivelul creierului. A fost declarată în moarte cerebrală pe 19 februarie.
Familia a declarat că medicii le-au spus că, din punct de vedere legal, erau obligați să o mențină pe Smith în viață artificială până când fătul va putea fi scos din burta mamei.
„Cred că fiecare femeie ar trebui să aibă dreptul de a decide singură. Și dacă nu, atunci partenerul sau părinții ei.”, a spus Newkirk, mama fetei.
Newkirk a mai adăugat că poate familia nu ar fi ales să întrerupă sarcina, dar faptul că legea le-a răpit această decizie a intensificat trauma. Adriana Smith mai are încă un fiu, în vârstă de câțiva ani.
Legea avortului din Georgia, cunoscută ca LIFE Act, interzice întreruperea sarcinii după detectarea bătăilor inimii fetale (în jurul săptămânii a 6-a) și definește fătul drept „persoană” în orice stadiu de dezvoltare. Deși legea a fost contestată în instanță, ea este în vigoare din 2022.
În cazul Adrianei Smith, femeia însărcinată declarată în moarte cerebrală, familia susține că medicii au refuzat să o deconecteze de la aparate din teamă că ar încălca legea.
Experții în bioetică afirmă că menținerea funcțiilor vitale ale unei persoane legal decedate nu este considerată avort. De asemenea, biroul procurorului general din Georgia a confirmat ulterior că legea nu impunea menținerea femeii pe ventilație mecanică.
În lipsa unei directive medicale anticipate (iar moartea cerebrală anulând oricum validitatea uneia), deciziile ar fi trebuit să revină familiei. Etic, spitalul nu ar fi avut dreptul să decidă unilateral.
Bebelușul Adrianei Smith s-a născut prematur la 25 de săptămâni, cu probleme medicale grave, și necesită terapie intensivă neonatală.
Cazul scoate în evidență confuzia juridică și etică apărută în America post-Dobbs (n.r. legea anti avort), unde frica de a încălca legi ambigue determină uneori spitalul să ignore standardele medicale în favoarea unui exces de precauție juridică — cu consecințe asupra pacientelor însărcinate și familiilor acestora.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook