Monseniorul Ioan Robu a fost șeful Bisericii Catolice timp de 36 de ani. El a fost numit în funcție de către Papa Ioan Paul al II-lea în anul 1983. A fost înlocuit în anul 2019, atunci când Papa Francisc l-a numit pe Monseniorul Aurel Percă în funcția de Arhiepiscop Mitropolit de București, în locul sus numitului. Însăși monseniorul a fost cel care și-a dat demisia atunci, astfel că a fost numit un succesor.
Ceea ce puțini știu este că Ioan Robu se judeca cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în legătură cu relațiile pe care le-a avut cu fosta Securitate. Acesta fusese acuzat că ar fi fost informator al Securității, lucru care l-a supărat, căci susținea că acuzația îi afectează imaginea.
Curtea de Apel a decis. Monseniorul Ioan Robu a fost „lucrător al Securităţii”
Curtea de Apel București a decis luni, 10 mai, că Ioan Robu, fost Arhiepiscop Mitropolit de București al Bisericii Romano-Catolice, a avut calitatea de lucrător al Securităţii. Hotărârea nu este definitivă, astfel că monseniorul poate face recurs în 15 zile, conform legii.
„Respinge excepţia inadmisibilităţii ca neîntemeiată. Admite cererea. Constată calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 10.05.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în hotărârea de pe Portal Just.
Ioan Robu s-a mai judecat, fără succes, cu CNSAS în legătură cu o decizie din 2016 de necolaborare cu fosta poliție politică a regimului comunist, supărat că decizia respectivă conținea un preambul, în care erau prezentate documente din care reieșeau relațiile sale cu Securitatea. Numele conspirativ al lui Ioan Robu era „Radu”.
Foto: Facebook, Portal Just
Surya Bonaly și Evgeni Plushenko „rupeau” gheața în două la campionatele de patinaj din anii 90. Iată-i azi!
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook