Simona Ionescu / Redactor Șef

Klaus Iohannis a semnat legea. Nu e de joacă, fiindcă e vorba de intimități și șantaj! Pedepsele ajung până la trei ani de închisoare

Klaus Iohannis a semnat legea. Nu e de joacă, fiindcă e vorba de intimități și șantaj! Pedepsele ajung până la trei ani de închisoare
Se schimbă foaia cu cei care vor să se răzbune pe foștii iubiți și vor să publice în online diferite poze sau filme. Cine face acest lucru, va plăti grav.

Miercuri, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede că publicarea de imagini intime a unei persoane fără consimţământul acesteia, de natură să-i afecteze imaginea, va fi pedepsită cu amendă sau închisoare.

Nu aveți voie să distribuiți nimic fără consimțământul persoanei în cauză

„Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informaţiile furnizate, fără consimţământul persoanei înfăţişate, de natură să provoace acesteia o suferinţă psihică sau să aducă o atingere a imaginii sale, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Ce înseamnă imagine intimă

Prin imagine intimă se înțelege orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care își expune total sau parţial organele genitale, anusul sau zona pubiană sau, în cazul femeilor, și sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual”, se arată în actul normativ.

„Formele de bullying care există între copii şi între tineri se întâmplă inclusiv în această situaţie”

„În foarte multe cazuri probabil aţi auzit de ceea ce se cheamă „revenge porn”. Cele mai multe cazuri sunt îndreptate împotriva femeilor, de către concubini sau de către soţi, folosindu-se imagini compromiţătoare cu acestea, pentru a le ţine violent într-o relaţie sau pentru a presta, ca şantaj, ceva mai departe.

Răzbunarea va fi pedepsită

De asemenea, astfel de situaţii se întâmplă şi printre copiii noştri. Ştiţi foarte bine ce metode de comunicare avem în online – TikTok, înregistrări pe WhatsApp, filmuleţe. Formele de bullying care există între copii şi între tineri se întâmplă inclusiv în această situaţie – sunt filmaţi în poziţii sau făcând lucruri mai puţin creştine, mai puţin ortodoxe, compromiţătoare, cum vreţi dumneavoastră să le spuneţi, şi se aplicau forme de şantaj asupra lor”, a spus deputata PNL, Mara Calista.

„Acest proiect de lege vine să acopere un vid legislativ din Codul penal”

La rândul său, deputatul USR Mihai-Alexandru Badea, a dat lămuriri de ce era nevoie de acest nou act normativ. „Despre ce este vorba? Acest proiect de lege vine să acopere un vid legislativ din Codul penal, prin incriminarea unei fapte care a luat amploare mai ales în ultimii 10-15 ani, odată cu fenomenul „social media” şi apariţia unor telefoane mobile din ce în ce mai capabile să producă imagini şi filmări de înaltă calitate.

„Când intervine un conflict sau intervine o despărţire…”

Se întâmplă tot mai des în viaţa de cuplu ca partenerii să-şi facă unul altuia fotografii şi filmări, să spunem, inadecvate publicării, şi, ulterior, când intervine un conflict sau intervine o despărţire, unul dintre aceştia, de regulă, cel părăsit, postează aceste materiale pe Internet. De multe ori, chiar şi cu date de identificare a victimei sau cu date de contact, în scop de răzbunare.

„Acum, în prezent, singurul remediu disponibil este procesul civil”

Efectele unei asemenea fapte pot să fie foarte grave, pornind de la afectarea reputaţiei victimei pe termen lung, pierderea locului de muncă sau chiar hărţuirea victimei de către persoane străine. Acum, în prezent, singurul remediu disponibil este procesul civil, dar ştim foarte bine că, în civil, daunele morale, mai ales în România, se acordă destul de greu şi sunt adeseori insuficiente pentru acoperirea prejudiciului. Aşadar, era cazul să facem o modificare a Legii penale”, a declarat deputatul înainte de promulgarea legii de către președinte.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre