Femeia care s-a dus la estetician pentru un lifting facial, a murit după 10 zile de chin. Medicul care a operat-o a dat detalii
Cazul Valentinei Dumitru, care a ajuns la spital în stare critică după un lifting facial și a murit după zece zile de suferință, a declanșat o anchetă oficială și a readus în atenția publică riscurile reale ale acestor intervenții.
Femeia a ales să facă un lifting facial pentru a-și îmbunătăți aspectul și pentru a-și recăpăta încrederea în sine. Intervenția urma să aibă loc într-un cabinet din zona Dorobanți, frecventat, potrivit informațiilor, inclusiv de persoane publice. Nimic nu anunța tragedia care avea să urmeze.
În timpul procedurii de lifting facial, starea pacientei s-a deteriorat brusc. Medicul estetician care a respectat procedeul a observat că femeii i s-a făcut rău și a apelat de urgență serviciul 112. „M-a sunat domnul doctor, panicat: «domnule Dumitru, țin să vă anunț că a apărut o complicație și am chemat salvarea»”, a declarat soțul victimei, descriind momentul în care a aflat că liftingul facial s-a transformat într-o situație critică.
Valentina Dumitru a fost transportată la Spitalul Floreasca, unde medicii au reușit inițial să o stabilizeze. Investigațiile imagistice au arătat însă o hemoragie cerebrală intraventriculară severă, cel mai probabil cauzată de ruperea unui anevrism.
Nu este clar dacă această problemă exista înainte de liftingul facial sau dacă a fost declanșată în timpul intervenției. Situația a impus o operație neurochirurgicală complexă. Medicii au intervenit pentru a opri hemoragia și pentru a trata anevrismul descoperit.
Potrivit declarațiilor medicului neurochirurg Mugurel Rădoi, evoluția inițială a fost încurajatoare: pacienta s-a trezit, a fost conștientă și a comunicat. Speranța că femeia își va reveni după liftingul facial a fost însă de scurtă durată. „Pacienta postoperator s-a trezit, a vorbit, a fost conștientă, însă ulterior evoluția a fost din ce în ce mai proastă”, a menționat medicul neurochirurg Mugurel Rădoi.

Femeia care s-a dus la estetician pentru un lifting facial, a murit după 10 zile de chin. Medicul care a operat-o a dat detalii. În zilele care au urmat, starea sa s-a agravat rapid. Complicațiile neurologice au evoluat sever, iar pacienta a intrat în comă profundă.
După zece zile de luptă între viață și moarte, Valentina Dumitru a decedat, pe 28 aprilie, la spital. Două zile mai târziu, familia și apropiații au condus-o pe ultimul drum. Cazul a stârnit reacții puternice din partea familiei, care acuză că nu au fost respectate toate etapele necesare înainte de un lifting facial.
Rudele susțin că nu s-ar fi realizat analize medicale complete și că intervenția de lifting facial ar fi avut loc într-un spațiu care nu respecta standardele unei unități medicale autorizate.
De cealaltă parte, medicul estetician care a efectuat liftingul facial respinge acuzațiile și susține că procedura s-a desfășurat în condiții corespunzătoare. Acesta afirmă că pacienta ar fi fost informată cu privire la riscurile unui lifting facial și că, în cazul intervențiilor cu anestezie locală, nu sunt necesare investigații extinse.
„Totul a fost informat, totul a fost în regulă, daţi-mi voie să vorbesc cu cineva de la … în zona aceea. Intervenţia a fost a mea, dar trebuie să ştiu informaţii medicale. La orice intervenţie cu anestezie locală mică nu este nevoie. Îmi daţi un pic de timp să vorbesc şi eu cu cineva din zona de spital să ştiu ce s-a întamplat.”, a declarat doctorul Simion.
Pe una din paginile în care medicul își făcea reclamă, este scris costul unei intervenții de lifting. 700 de euro un lifting simplu, iar un lifting facial complet ajunge să coste și 3.000 de euro.

Afirmațiile sale sunt însă contestate de alți specialiști în chirurgie plastică, care subliniază că un lifting facial este o intervenție complexă ce necesită evaluări medicale riguroase înainte de operație. Potrivit acestora, chiar și atunci când se folosește anestezie locală, un lifting facial implică riscuri semnificative și trebuie precedat de analize detaliate și consulturi de specialitate.
„Este o intervenție extensivă, care presupune, de regulă, anestezie generală și un planning preoperator atent, cu analize și consulturi”, a explicat medicul Corina David-Itu. În paralel, autoritățile au demarat verificări pentru a stabili circumstanțele exacte ale tragediei.
Ministrul interimar al Sănătății a cerut un control al Inspecției Sanitare la cabinetul unde a avut loc liftingul facial. În primele două zile, inspectorii nu au putut începe verificările, deoarece unitatea era închisă la momentul controlului.
Cazul nu este singular. Pe numele medicului estetician există mai multe procese în instanță, unele vizând acuzații de malpraxis. Într-un alt dosar, o pacientă a solicitat despăgubiri de 300.000 de euro după complicații apărute în urma unei intervenții estetice.
Într-un alt caz recent, o femeie acuză că a rămas cu cicatrici vizibile după o blefaroplastie și susține că nu a fost informată complet despre riscuri, de aceea cere despăgubiri de 40.000 de euro. Toate aceste situații readuc în discuție modul în care sunt realizate intervențiile de estetică și nivelul de informare al pacienților.
Deși un lifting facial este perceput adesea ca o procedură de rutină, specialiștii avertizează că acesta rămâne o intervenție chirurgicală majoră, care poate avea complicații grave, inclusiv deces.
Pe platformele online, medicul estetician Marian Simion își asuma o imagine profesională construită pe o dublă specializare, prezentându-și parcursul academic ca pe o evoluție firească spre chirurgia estetică.
Acesta preciza că și-a început cariera ca absolvent al Facultății de Stomatologie din București, profesând o perioadă ca medic stomatolog cu liberă practică. Totuși, acesta sublinia că pasiunea sa autentică a fost întotdeauna chirurgia plastică. Pentru a-și urma această vocație, Simion menționa că a absolvit ulterior Facultatea de Medicină Generală și a urmat specializarea în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă.
În descrierea sa, acesta punea un accent deosebit pe latura personală, definind medicina estetică drept o pasiune pe care o exercită cu plăcere în toate procedurile operatorii. Această imagine publică de specialist dedicat, care a parcurs toate etapele formării medicale, a fost factorul determinant care a atras numeroase paciente.
Ministerul Sănătății a anunțat aplicarea unor sancțiuni maxime în cazul unui cabinet privat din Capitală, situat pe Calea Dorobanți, unde o pacientă a intrat în comă cerebrală și ulterior a decedat în urma unei intervenții estetice. Potrivit informațiilor oficiale, controlul inspectorilor sanitari a fost inițial îngreunat de faptul că unitatea era închisă, însă, în cele din urmă, verificările au fost efectuate conform atribuțiilor legale.
În urma controlului, autoritățile au constatat nereguli grave în funcționarea cabinetului. Ca măsură imediată, s-a dispus închiderea unității medicale și retragerea Autorizației Sanitare de Funcționare. De asemenea, au fost aplicate mai multe sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor ajungând la 70.000 de lei, în baza prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 857/2011.
Printre principalele abateri identificate se numără deficiențe majore în procesul de sterilizare a instrumentarului medical, nerespectarea dotărilor obligatorii și a circuitelor funcționale, precum și încălcarea normelor de igienă și a protocoalelor de dezinfecție. Ministerul subliniază că astfel de încălcări reprezintă riscuri grave pentru siguranța pacienților și vor fi sancționate ferm ori de câte ori sunt descoperite.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook