O persoană poate cere să se pensioneze anticipat dacă îndeplinește două condiții. Este vorba, în primul rând, de depășirea cu cinci ani a stagiului complet de cotizare de 35 de ani. A doua condiție este ca persoana care dorește pensie anticipată să aibă cel mult cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. În acest moment este de 65 de ani pentru bărbați, iar la doamne se stabilește în funcție de anul nașterii. Practic, potrivit proiectului se pot pensiona anticipat femeile care au între 58-63 de ani și domnii între 60-65 de ani.
Proiectul prevede și penalizări pentru limita de vârstă
De asemenea, proiectul de lege prevede și penalizări pentru pensiile sub limita de vârstă. În aceste condiții, pensia poate să scadă cu un procent de 0,40% pentru fiecare lună de anticipare în cazul în care au contribuit până la un an peste stagiul complet. Și cu un procent 0,20% pentru cei care au între 4 și 5 ani peste stagiu. Este vorba de doamnele între 58-62 de ani și domnii care au cel puțin 60 de ani.
Nu în ultimul rând, proiectul ar putea să excludă de la Pilonul II de pensii persoanele cu venituri din drepturi de autor și alte surse extrasalariale și persoanele fizice autorizate. ”Există riscul ca toți cei care plătesc CAS, dar nu sunt salariați să fie excluși din pilonul doi și asta pentru că la enumerarea respectivă apăr un ,,și” în loc de ,,sau” cum era în legea actuală lucru care îi lasă pe aceştia fără controbuții viitoare la pilonul 2”, susține Mihai Bobocea, Asociația pentru pensiile administrate privat din România.
Anul viitor, pensiile vor fi majorate de două ori
Începând cu anul 2024, pensiile se vor majora de două ori. Prima dată la 1 ianuarie, cu un procent de 13,8% și a doua oară la 1 septembrie 2024, când se vor recalcula din nou. Cheltuielile lunar cu pensiile sunt în acest moment de 9,66 miliarde de lei și se estimează că vor ajunge la 11,35 miliarde de lei la începutul anului și la 13,8 miliarde de la 1 septembrie 2024.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook