Simona Ionescu / Redactor Șef
După divorț, fiecare dintre foștii soți au dreptul de a decide în mod autonom asupra numelui de familie pe care îl vor purta, potrivit noii reglementări care modifică Codul Civil.
Până în prezent, păstrarea numelui dobândit prin căsătorie era adesea un subiect de dispută juridică intensă, transformând procesul într-un câmp de luptă pentru identitatea personală.
Conform noii inițiative legislative, la desfacerea căsătoriei, fiecare dintre soți poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la numele purtat anterior, fără a mai avea nevoie de consimțământul celuilalt partener.
Această modificare elimină o barieră birocratică și emoțională majoră, recunoscând că numele este un element esențial al identității umane și al vieții private, protejat de Constituție.
În vechea reglementare, legislația prevedea trei scenarii în contextul desfacerii căsătoriei. Primul presupunea revenirea automată la numele anterior căsătoriei. Al doilea scenariu era cel al consensului, unde ambii parteneri trebuiau să fie de acord ca numele să fie păstrat.
Cel de-al treilea caz, cel mai problematic în instanță, apărea atunci când nu exista un acord. Și atunci soțul care dorea păstrarea numelui trebuia să demonstreze în fața judecătorului un „interes legitim” sau să invoce interesul superior al copilului.
Această povară a probei transforma orice divorț conflictual într-o experiență traumatizantă, în care unul dintre parteneri putea folosi numele ca instrument de presiune sau răzbunare.
Inițiatorii proiectului de lege au subliniat în expunerea de motive că actualul sistem nu mai corespunde realităților sociale contemporane. Identitatea unei persoane, construită de-a lungul anilor de căsnicie, profesională, socială și personal, este strâns legată de numele purtat.
Prin urmare, libertatea de a păstra acest nume după un divorț nu ar trebui să fie condiționată de voința unei terțe persoane, chiar dacă acea persoană este fostul soț. Este, în esență, o problemă de autonomie personală și de respectare a demnității umane.
Un aspect extrem de important al noii legi este procedura simplificată prin care instanța va lua act de voința părților. „Instanța ia act de această manifestare de voință prin hotărârea de divorț.
Dacă soții nu aleg numele pe care îl vor purta după despărțire, fiecare dintre foștii soți va păstra numele purtat în timpul căsătoriei”, stipulează textul adoptat. Această prevedere protejează cetățenii de pierderea accidentală a identității lor nominale în cazul în care omit să specifice acest aspect în timpul procedurilor de divorț.
Specialiștii consideră că acest proiect de lege este binevenit, întrucât reduce stigmatul și stresul asociat cu un divorț. Posibilitatea de a păstra numele fără a „cerși” permisiunea fostului partener oferă un sentiment de control și continuitate asupra propriei vieți și sunt evitate repercursiunile pe care schimbarea numelui le poate avea după un divorț.
Mai mult, această modificare aliniază România la standardele europene privind drepturile omului. Numele nu este un bun patrimonial asupra căruia un fost partener să poată exercita un drept de proprietate.
În multe cazuri de divorț, femeile, în special, erau cele afectate, fiind forțate să își schimbe toate actele, de la pașaport și permis de conducere, până la diplome de studii și conturi bancare, doar pentru că fostul soț refuza, din motive subiective, să își dea acordul.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
